Internațional

Aliați ai lui Trump discută despre legea marțială

Activiști din mișcarea MAGA, între care un prieten din copilărie al lui Donald Trump, au cerut măsuri extraordinare, inclusiv legea marțială, dacă vor considera că alegerile intermediare din noiembrie sunt „fraudate”. Nu există dovezi în acest sens, iar specialiștii spun că președintele nu are asemenea puteri.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Alegători la cabine de vot într-o secție de votare, cu inscripția „VOTE DAY” pe cabina din mijloc
Alegători la cabine de vot într-o secție de votare, cu inscripția „VOTE DAY” pe cabina din mijloc

Activiști din mișcarea MAGA, apropiați de președintele american Donald Trump, au discutat public despre introducerea legii marțiale în cazul în care vor considera că alegerile intermediare din 3 noiembrie sunt „fraudate”. Informația a fost publicată vineri, 16 octombrie, de publicația americană Axios, care subliniază că nu există nicio dovadă că scrutinul va fi fraudat și că unele dintre propuneri depășesc cu mult puterile legale ale președintelui.

Formularea care a circulat în ultimele ore pe rețelele sociale, potrivit căreia un „trimis” al lui Trump ar fi cerut „introducerea războiului”, nu corespunde relatării originale. Nu este vorba despre un emisar oficial al Casei Albe, ci despre avocatul Peter Ticktin, prieten din copilărie al lui Trump, iar măsura invocată este legea marțială, nu o declarație de război.

Ce s-a spus în apelul video din 30 septembrie

Discuția a avut loc pe 30 septembrie, într-un apel video transmis pe platforma Rumble și destinat activiștilor electorali din tabăra MAGA. Vorbitorii au avertizat asupra unor breșe de securitate pe care cred că le vor vedea în noiembrie și au cerut remedii urgente, relatează Axios.

Peter Ticktin a afirmat în timpul apelului că, în cazul unor alegeri „fraudate”, ar trebui instituită legea marțială. Ulterior, într-o discuție cu Axios, el a mers mai departe și a spus că ar putea fi nevoie de confiscarea buletinelor de vot și a echipamentelor electorale, pentru ca situația să fie lămurită înainte de orice alt pas.

Un alt participant, Gregory Stenstrom, cunoscut pentru declarațiile sale despre presupuse nereguli în Pennsylvania la alegerile din 2020, a cerut în primul rând suspendarea scrutinului. Ca variantă alternativă, el a propus ca președintele să invoce Legea privind situațiile de urgență naționale (National Emergencies Act) pentru a obliga statele să schimbe modul în care organizează votul.

Cine sunt Tina Peters și Peter Ticktin

Ticktin este avocatul Tinei Peters, fost funcționar electoral într-un comitat din Colorado și una dintre cele mai cunoscute figuri ale mișcării care contestă rezultatele alegerilor din 2020. Peters a fost condamnată în 2024 pentru infracțiuni legate de accesul neautorizat la echipamente de vot și a fost eliberată anul acesta, după ce guvernatorul democrat al statului Colorado, Jared Polis, i-a comutat pedeapsa.

Potrivit Axios, Peters și Ticktin l-au vizitat pe Trump la Casa Albă la sfârșitul lunii iunie, iar Peters s-a întâlnit din nou cu președintele în octombrie. Ea a participat și la apelul din 30 septembrie. Planul pe care îl promovează din august prevede trecerea la buletine completate de mână și renumărarea manuală a voturilor acolo unde este posibil.

Ce spun juriștii despre legea marțială

Specialiștii citați de Axios contestă baza legală a acestor propuneri. Derek Tisler, consilier în cadrul programului electoral al Brennan Center, a explicat că puterile de urgență nu sunt un cec în alb, iar președintele trebuie să acționeze în limitele Constituției și ale legilor adoptate de Congres.

Potrivit acestuia, data alegerilor federale este stabilită de Congres, astfel că Trump nu poate amâna unilateral scrutinul. Statele aleg sistemele de vot și stabilesc modul de numărare, în limitele legii federale. Președintele nu poate impune o renumărare manuală la nivel național și nici înlocuirea aparatelor de vot.

Tisler a adăugat că nici puterile de urgență, nici legea marțială nu i-ar permite lui Trump să preia controlul materialelor electorale sau să treacă peste legislația federală și a statelor. Aceeași concluzie a fost formulată și de alți juriști citați de presa americană, potrivit cărora acuzațiile de fraudă nu creează o bază legală pentru o astfel de măsură.

Reacția Casei Albe

Casa Albă nu a spus explicit dacă Trump ar lua în calcul legea marțială sau alte puteri de urgență. Purtătoarea de cuvânt Lauren Bis a transmis, într-o declarație pentru Axios, că americanii merită alegeri sigure și transparente și că președintele consideră că fiecare vot legal trebuie numărat.

Axios notează că neîncrederea față de alegerile din 2020 a ajuns și în administrație. Heather Honey, care a contestat rezultatele din Pennsylvania și Arizona, ocupă acum o funcție de conducere pe probleme de integritate electorală în Departamentul pentru Securitate Internă. Consilierul Peter Navarro continuă să promoveze propriul raport despre presupuse fraude în 2020.

Contextul: alegeri tensionate pentru republicani

Discuțiile apar cu aproximativ trei săptămâni înainte de alegerile intermediare, în care se reînnoiesc Camera Reprezentanților și o parte din Senat. Mai multe sondaje indicau încă din septembrie că nemulțumirea față de Trump îi mobilizează pe democrați, iar în ultimele săptămâni o parte dintre republicani au început să se distanțeze de președinte.

David Becker, directorul Center for Election Innovation & Research, a remarcat pentru Axios că administrația este în funcție de 21 de luni și nu a luat până acum niciuna dintre măsurile cerute acum de activiști. Apelul de pe Rumble este o întâlnire periodică a acestei comunități, iar gazda sa, Steve Stern, își îndeamnă publicul să se înscrie ca observatori și membri ai secțiilor de votare prin Partidul Republican.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.