Premiul Nobel pentru Pace 2026 va fi anunțat vineri la Oslo, în clădirea Institutului Nobel, la ora 11:00 (12:00 în România), potrivit HotNews, care citează France Presse. Anul acesta au fost propuse 287 de persoane și organizații.
Secretul câștigătorilor a fost păstrat foarte bine în ultimii 50 de ani, așa că orice pronostic e riscant. Singura certitudine a experților este că nu va fi Donald Trump. Președintele american se laudă că a pus capăt a până la opt războaie și se consideră cel mai merituos candidat.
Trump spune că premiul nu i se acordă din reputație
Trump a vorbit despre premiu miercuri. „Au reputația de a nu-l acorda, poate, unor oameni ca mine (…) și cred că asta i-ar discredita foarte mult. Și nu spun asta din dispreț”, a declarat el.
Potrivit Digi24, Trump a mai spus că „ar fi o mare rușine” pentru comitet dacă nici anul acesta nu i-ar acorda premiul. Le-a enumerat jurnaliștilor motivele: „Am pus capăt la opt războaie”, iar Iranul nu va avea niciodată arma nucleară. Tot Digi24 notează că războiul cu Iranul a fost pornit de Trump împreună cu Israelul, în februarie. Candidatura lui este oficială: l-au propus premierul israelian Benjamin Netanyahu și guvernul pakistanez, după expirarea termenului pentru ediția 2025, iar nominalizările au fost luate în calcul pentru 2026. Experții consultați de AFP consideră că „umbra” lui va plana asupra anunțului.
De ce la Oslo președintele american e privit ca nedemn
La Oslo, Trump e în general considerat nedemn de premiu din cauza războiului împotriva Iranului, a tendințelor de expansiune teritorială, cum ar fi în cazul Groenlandei, a poziției dure față de migranți și a atacurilor la adresa multilateralismului și a presei. Orice alegere a comitetului norvegian poate fi interpretată ca o critică, directă sau indirectă, la adresa miliardarului republican.
Haakon Gjerløw, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), spune că Comitetul Nobel trebuie să se întrebe dacă premiul riscă să-i facă laureatului „mai mult rău decât bine”, având în vedere reacțiile de la Casa Albă. Comitetul susține că e imun la presiuni externe. „Desigur, trebuie să discutăm despre asta, dar acest lucru nu influențează discuțiile din cadrul comitetului și nici deciziile care decurg din acestea”, a afirmat secretarul său, Kristian Berg Harpviken, pentru AFP.
Precedentul Machado
Anul trecut, premiul i-a revenit liderului opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, alegere considerată acceptabilă de Trump. Machado i-a înmânat medalia de aur la câteva zile după capturarea președintelui Nicolas Maduro de trupele americane, fără să primească în schimb sprijinul lui politic.
Candidații care ar enerva mai puțin Casa Albă, și cei care ar enerva mai mult
Un premiu în domenii de consens, precum protecția copiilor sau acțiunile umanitare, ar fi mai puțin susceptibil să stârnească furia lui Trump, estimează experții. Printre nume apar organizația Save the Children, ucraineanul Mykola Kouleba, implicat în recuperarea copiilor ucraineni luați cu forța de Rusia, și Celulele de Intervenție de Urgență (ERR), o rețea de voluntari care ajută populația afectată de război și foamete în Sudan.
Karim Haggag, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), a desemnat ERR drept candidatul său favorit. „Conflictul din Sudan a fost, din păcate, uitat. Și totuși, este vorba de un conflict care a fost cu adevărat scena unor suferințe umanitare enorme”, a spus el.
Alte variante l-ar irita și mai mult pe președintele american: raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, papa Leon al XIV-lea, libertatea presei, prin Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, sau justiția internațională, prin Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție.
