Elvețienii sunt chemați duminică la urne într-un referendum privind consolidarea neutralității țării, potrivit Mediafax, care citează ABC News. Propunerea, susținută de Partidul Popular Elvețian (UDC), formațiunea de dreapta populistă cu cele mai multe mandate în Parlament, ar limita apropierea Elveției de UE și NATO.
Potrivit relatării HotNews, care citează France Presse, inițiativa a fost calificată drept „pro-rusă” de unii dintre oponenții ei și urmărește să consacre în Constituție o neutralitate consolidată. Textul ar exclude orice alianță cu o organizație militară și orice adoptare de sancțiuni economice împotriva unei țări terțe, cu excepția celor decise de ONU.
Ce ar interzice propunerea
Propunerea ar interzice guvernului federal să se alăture sancțiunilor împotriva oricărei țări implicate într-un conflict, cu excepția celor aprobate de Organizația Națiunilor Unite, unde Rusia are drept de veto ca membru permanent al Consiliului de Securitate. Elveția nu este membră a niciunei alianțe militare, dar cooperează cu NATO de aproximativ trei decenii, inclusiv prin participarea la exerciții comune. Adoptarea inițiativei ar împiedica guvernul să continue această cooperare, cu excepția situațiilor în care țara s-ar confrunta cu o amenințare directă.
Neutralitatea elvețiană este consacrată în Constituția federală încă din 1848. Disputa actuală a fost alimentată de decizia guvernului elvețian de a se alătura sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, după ce Berna a descris acțiunile Moscovei drept un „război de agresiune” împotriva Ucrainei, precum și de mandatul Elveției ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în 2023 și 2024.
Argumentele celor două tabere
UDC, alături de organizația suveranistă Pro Suisse, inițiatoarea inițiativei, susține o concepție mai riguroasă a neutralității. „Elveția are un rol fundamental de jucat pe această planetă. Vrem să fim acel punct alb, adică neutralitatea. Noi vrem să aducem pacea, diplomația și dialogul. Iar pentru a le aduce, trebuie să fim credibili printr-o neutralitate perpetuă și înarmată”, a declarat Céline Amaudruz, vicepreședintă a UDC și deputată, la televiziunea publică elvețiană.
Guvernul federal și Parlamentul, care se opun inițiativei, susțin că actuala Constituție oferă deja suficientă libertate pentru a proteja interesele naționale. „Neutralitatea a fost întotdeauna utilizată cu o anumită marjă de manevră. Neutralitatea nu înseamnă că Elveția închide ochii atunci când are loc o încălcare a normelor internaționale”, a declarat ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, la radioul public elvețian, în timpul campaniei.
Rusia, care acuză Berna că și-a abandonat neutralitatea aliniindu-se la sancțiunile impuse de Bruxelles, a salutat inițiativa. Dintre principalele partide elvețiene, doar UDC a susținut-o.
Cum se votează în Elveția
Elvețienii votează în mare majoritate prin corespondență, motiv pentru care secțiile de votare sunt deschise doar duminică dimineața, iar primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. Alegătorii sunt chemați de regulă la urne de patru ori pe an, pentru a avea un cuvânt direct de spus în elaborarea politicilor publice.
Ultimele două sondaje, publicate săptămâna trecută, arată că o largă majoritate a alegătorilor, cu mult peste 60%, respinge inițiativa, aliniindu-se poziției guvernului. Sondajele anticipează și respingerea unei alte inițiative supuse votului duminică, care propune creșterea autosuficienței alimentare a Elveției la 70% în zece ani, față de 42% în 2024.
Guvernul elvețian este condus de un executiv format din șapte membri proveniți din întreg spectrul politic, care iau decizii prin consens. Președinția se schimbă în fiecare an între membrii executivului, funcția fiind în mare parte ceremonială; actualul președinte, Guy Parmelin, provine tot din Partidul Popular Elvețian.
