Președintele rus Vladimir Putin a avertizat, vineri, la Forumul de Afaceri BRICS de la New Delhi, că trimiterea unor trupe europene în Ucraina ar însemna „război cu Rusia”, potrivit Digi24, care citează Kyiv Post. Liderul de la Kremlin a acuzat NATO și guvernele occidentale pentru războiul din Ucraina și pentru problemele economice ale Europei.
„În prezent, ei (liderii europeni) susțin că iau în considerare modalitățile de trimitere a trupelor pe teritoriul ucrainean. Aceasta înseamnă un război împotriva Rusiei”, a declarat Putin, citat de agențiile de știri rusești. El a adăugat că Moscova nu amenință și nu intenționează să amenințe țările europene. „Nimeni nu își dă seama că nu avem niciun motiv să intrăm în conflict cu Europa”, a spus el, susținând că liderii europeni „își sperie poporul cu o amenințare imaginară din partea Rusiei”.
Puterile occidentale, descrise drept „vechi lideri” în declin
Putin a descris puterile occidentale drept „vechi lideri” aflați în declin, care încearcă să își păstreze dominația pe măsură ce economiile emergente câștigă influență. El a susținut că țările BRICS au generat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani, comparativ cu 29% în cazul G7.
Liderul rus a ironizat și grupul marilor democrații industrializate, întrebând retoric de ce este numit „mare”. Rusia s-a alăturat în 1997 grupului care avea să devină G8, dar a fost suspendată în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, iar organizația a revenit la formatul G7.
„Peste 30.000 de sancțiuni au fost impuse Rusiei”
Putin a acuzat guvernele occidentale că au abandonat principiile pieței libere pe care le promovau anterior și că folosesc sancțiuni, sancțiuni secundare și confiscarea navelor pentru a-și recâștiga, așa cum a spus el, „fosta poziție de lider”.
„Peste 30.000 de sancțiuni au fost impuse Rusiei”, a spus Putin, susținând că numărul este „aproape de două ori mai mare decât cel al sancțiunilor impuse tuturor celorlalte țări ale lumii la un loc”. Sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au fost extinse considerabil după ce Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, vizând sectoarele financiar, energetic, tehnologic și militar-industrial ale Rusiei.
Putin a susținut că aceste presiuni au făcut Rusia mai puternică, afirmând că Moscova și-a „consolidat suveranitatea națională” și și-a redirecționat comerțul către „parteneri de încredere și previzibili”. El a invocat o creștere cumulată a PIB-ului de 10,3% în perioada 2023-2025 și o rată a șomajului de 2,3% drept dovezi că sancțiunile au eșuat, deși economia Rusiei a încetinit puternic în 2026, pe fondul cheltuielilor de război, al inflației și al deficitului de forță de muncă.
Responsabilitatea pentru invazie, transferată asupra Occidentului
Putin a descris Revoluția Euromaidan din 2014, în urma căreia președintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere după luni de proteste, drept o „lovitură de stat sângeroasă” orchestrată de Occident pentru a atrage Ucraina în NATO. „În cele din urmă, aceasta a devenit cauza principală a evenimentelor tragice de astăzi din Ucraina”, a susținut el.
Relatarea sa a omis ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, intervenția militară a Moscovei în Donbas și decizia lui Putin de a declanșa invazia pe scară largă la 24 februarie 2022. Liderul de la Kremlin a descris din nou guvernul Ucrainei drept „neo-nazist”, un termen folosit frecvent de propaganda rusă.
Rusia prezintă constant desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean drept o linie roșie, idee discutată de liderii europeni timp de mai mulți ani, dar care nu s-a materializat niciodată.
