Guvernul britanic nu a răspuns, la un an de la depunere, unei petiții legale care documentează crime de război comise de Marea Britanie în Palestina între 1917 și 1948, potrivit Middle East Eye. Campania Britain Owes Palestine a depus documentul de 400 de pagini pe 7 septembrie 2025, la primul ministru, ministrul de externe, ministrul apărării și procurorul general.
Aniversarea depunerii petiției cade cu două săptămâni înainte de 21 septembrie, dată care va marca un an de la recunoașterea formală de către guvernul britanic a statului Palestina.
Cine a redactat petiția și ce susține
Documentul a fost redactat de avocați specializați în drepturile omului, Ben Emmerson și Danny Friedman, alături de istoricul britanico-israelian Avi Shlaim, profesorul John Quigley și academicianul jurist Victor Kattan.
Petiția este susținută de 75 de parlamentari, membri ai Camerei Lorzilor și personalități culturale, printre care fostul ministru de finanțe din umbră John McDonnell, deputata britanico-palestiniană Layla Moran, scriitorul Robert Macfarlane și actrița Juliet Stevenson. Documentul cere guvernului să recunoască și să își ceară scuze pentru conduita ilegală a Marii Britanii în Palestina, în perioada în care aceasta era puterea colonială.
Campania susține că Imperiul Britanic „a negat autodeterminarea arabă și nu a avut autoritate legală să emită Declarația Balfour sau să guverneze Mandatul care a urmat”, potrivit unui comunicat transmis Middle East Eye. „Forțele britanice au comis, de asemenea, crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv crimă, tortură, detenție arbitrară și demolarea în masă a locuințelor.”
Ce leagă trecutul colonial de prezent, potrivit campaniei
Campania susține că extinderea așezărilor israeliene, demolările de locuințe, detențiile și strămutările observate astăzi în Cisiordania și Gaza nu reprezintă o ruptură față de perioada colonială britanică, ci o continuare a acesteia.
