Mette-Marit a devenit regină a Norvegiei vineri, după moartea regelui Harald al V-lea, în vârstă de 89 de ani. Soția noului rege Haakon parcurge astfel un drum neobișnuit pentru o monarhie europeană: de la statutul de mamă necăsătorită și persoană „de rând" până la coroana Norvegiei, dar și printr-o serie de controverse care i-au marcat ultimii ani ca prințesă moștenitoare.
De la festivalul de muzică la palatul regal
Mette-Marit, născută Mette-Marit Tjessem Høiby la 19 august 1973, la Kristiansand, l-a cunoscut pe Haakon în 1999, la festivalul de muzică Quart din orașul ei natal. Avea 25 de ani și era deja mamă a unui băiat, Marius, dintr-o relație anterioară. Haakon, pe atunci prinț moștenitor, a povestit ulterior în autobiografia sa impresia pe care i-a făcut-o la prima întâlnire, potrivit presei internaționale citate de Reuters.
Relația celor doi a devenit publică după câteva luni petrecute în secret, iar vestea a stârnit dezbateri ample în Norvegia despre trecutul lui Mette-Marit, inclusiv despre perioada în care a făcut parte din scena muzicii house din țară. Cei doi s-au căsătorit în 2001, iar regele Harald, care la rândul lui se căsătorise cu o persoană din afara aristocrației, i-a susținut public.
Cuplul are împreună doi copii, prințesa Ingrid Alexandra, aflată pe locul al doilea în linia de succesiune, și prințul Sverre Magnus. De-a lungul anilor, Mette-Marit s-a implicat în cauze legate de sănătatea globală și drepturile femeilor, activând și ca ambasador de bunăvoință pentru programul ONU dedicat combaterii HIV/SIDA.
Legăturile cu Jeffrey Epstein
În ianuarie 2026, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a făcut publice documente din ancheta privind activitățile financiarului american Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale. Printre acestea s-au numărat corespondențe private dintre Mette-Marit și Epstein, purtate inclusiv după condamnarea acestuia din 2008, potrivit relatărilor Reuters și ale presei norvegiene.
Publicarea documentelor a provocat un scandal amplu în Norvegia. Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat că prințesa moștenitoare a dat dovadă de o judecată greșită în privința contactelor cu Epstein. Mette-Marit și-a cerut scuze public, iar sondajele de opinie realizate la scurt timp după dezvăluiri au arătat o scădere a sprijinului pentru monarhie, de la aproximativ 70% la 60% în câteva săptămâni.
Într-un interviu acordat postului public NRK, Mette-Marit a spus că se simte „manipulată și înșelată" de Epstein, exprimându-și regretul că l-a cunoscut vreodată. Un sondaj realizat pentru televiziunea TV2 a arătat că aproape jumătate dintre respondenți considerau, la momentul respectiv, că nu ar trebui să devină regină.
Procesul fiului și probleme de sănătate
Scandalul Epstein a coincis, în bună parte, cu procesul intentat fiului cel mare al lui Mette-Marit, Marius Borg Høiby, judecat pentru mai multe infracțiuni, printre care viol și violență domestică. Acesta a negat cele mai grave acuzații, dar a recunoscut fapte mai puțin grave. În iunie, instanța l-a condamnat la patru ani de închisoare, iar atât apărarea, cât și procuratura au făcut apel. Mette-Marit nu a comentat public procesul, lăsându-l pe Haakon să vorbească în numele familiei.
În aceeași perioadă, Mette-Marit se confrunta și cu o afecțiune pulmonară cronică, fibroza pulmonară, care îi limitase activitatea publică în ultimii ani. La scurt timp după condamnarea fiului ei, Palatul Regal a anunțat că prințesa a suferit un transplant de plămân, reușit, fără a preciza data intervenției. După o perioadă de recuperare, ea și Haakon și-au sărbătorit nunta de argint în luna august.
Noua regină a Norvegiei
Odată cu moartea regelui Harald și urcarea lui Haakon pe tron, Mette-Marit a devenit regină consoartă a Norvegiei. Istoricii care au studiat monarhia norvegiană notează că, în ciuda controverselor, prințesa a reușit în timp să se adapteze rolului public și să-și găsească un stil propriu, bazat pe apropierea față de oameni.
Norvegia rămâne o monarhie constituțională, în care regele are un rol reprezentativ, iar puterea politică aparține parlamentului și guvernului. Familia regală se bucură, în continuare, de un sprijin popular important, chiar dacă anii recenți au adus mai multe teste pentru imaginea sa publică.
