Un proiect început în 1978 dă rezultate vizibile
China spune că unul dintre cele mai ample programe de împădurire din lume începe să reducă efectele deșertificării, după aproape cinci decenii de lucrări în nordul țării. Potrivit informațiilor prezentate de cercetători, extinderea zonelor deșertice a fost încetinită, iar suprafața terenurilor degradate este în scădere. Modelul este urmărit cu interes și în România, unde fenomenul afectează deja zone din sud.
Programul chinez, cunoscut drept „Three-North Protective Forest Program” sau „Marele Zid Verde”, a fost lansat în 1978 pentru a limita avansul deșerturilor din nord. Inițiativa a combinat împădurirea cu lucrări simple de stabilizare a solului, într-un efort desfășurat pe termen lung și susținut de stat.
Metoda folosită: paie, nisip și puieți
Una dintre tehnicile aplicate în teren este fixarea unor rețele din paie în nisip, pentru a stabiliza dunele și a crea condiții pentru plantarea puieților. Procedeul este considerat simplu, dar eficient, pentru că reduce eroziunea provocată de vânt și ajută vegetația să se prindă în zonele vulnerabile.
De-a lungul deceniilor, această metodă a fost extinsă pe suprafețe foarte mari. Potrivit autorităților chineze, pădurile create în cadrul programului acoperă în prezent aproximativ 500.000 de kilometri pătrați. În paralel, refacerea vegetației a contribuit la limitarea degradării solului.
Ce arată datele despre evoluția terenurilor
Informațiile prezentate de cercetători arată că suprafața terenurilor afectate de deșertificare s-a redus cu aproximativ 10% din anul 2000. În același timp, zonele grav afectate s-au diminuat cu peste 40%. Gradul de împădurire în regiunile incluse în program a crescut de la aproximativ 5% în 1978 la 14% în 2022.
Specialiștii spun că rezultatele au fost posibile atât prin investiții masive ale statului, cât și prin implicarea a sute de milioane de persoane de-a lungul anilor. Cercetătorii estimează că, în aproape jumătate de secol, peste 300 de milioane de lucrători din mediul rural au participat, în principal cu normă parțială și remunerați, la activități de împădurire și combatere a deșertificării.
România, afectată deja în sudul țării
Interesul pentru acest model vine și din faptul că deșertificarea este o problemă prezentă în sudul României. În acest context, experiența Chinei este privită ca un exemplu de intervenție pe termen lung, care combină plantarea de arbori cu protecția solului și monitorizarea continuă a ecosistemelor.
Totuși, experții avertizează că succesul nu este automat și depinde de menținerea investițiilor, dar și de protejarea zonelor refăcute. Condițiile climatice pot ajuta în anumite regiuni, însă fără întreținere constantă rezultatele pot fi pierdute în timp.
O lecție despre răbdare și continuitate
Printre cei implicați în proiect se numără și Yin Yuzhen, care a povestit că, în urmă cu patru decenii, furtunile de nisip reduceau vizibilitatea la doar câțiva metri. Astăzi, spune ea, vegetația și drumurile sunt din nou vizibile, semn că schimbarea este posibilă atunci când măsurile sunt aplicate consecvent.
Cazul Chinei arată că lupta cu deșertificarea nu se câștigă rapid. Este nevoie de ani de muncă, de resurse și de politici stabile. Pentru țări precum România, unde fenomenul avansează în anumite zone, lecția principală rămâne aceeași: intervenția timpurie poate face diferența între degradare și refacere.
