Fostul ministru rus al Apărării Serghei Ivanov a murit la vârsta de 73 de ani, potrivit anunțului făcut inițial de Liga Unită VTB, unde acesta ocupa funcția de președinte de onoare. Ulterior, decesul a fost confirmat de Kremlin. Cauza morții nu a fost făcută publică.
Ivanov a fost una dintre figurile importante ale cercului de putere de la Moscova și a rămas, timp de decenii, un nume asociat cu aparatul de securitate al statului rus. În anumite momente ale carierei sale, a fost văzut și ca un posibil succesor al lui Vladimir Putin.
Din KGB în structurile de vârf ale statului rus
Născut la Leningrad, actualul Sankt Petersburg, la fel ca Vladimir Putin, Serghei Ivanov a studiat limbi străine înainte de a fi recrutat în KGB. Acolo și-a început cariera alături de viitorul președinte rus, într-o perioadă în care rețelele de securitate aveau să devină decisive pentru ascensiunea politică de după prăbușirea Uniunii Sovietice.
După destrămarea URSS, Ivanov a continuat să urce în structurile care au succedat KGB-ului și a ajuns director adjunct al FSB, sub conducerea lui Putin. În 2001, a fost numit ministru al Apărării, devenind primul civil care a ocupat această funcție în istoria modernă a Rusiei.
Rolul său în politica de securitate a Rusiei
Ca ministru al Apărării, Ivanov a avut un rol important în coordonarea forțelor armate în primii ani ai președinției lui Putin. Mandatul său a coincis cu perioada celui de-al doilea război cecen, lansat de Moscova pentru a reprima insurgența separatistă din Cecenia.
El a fost, de asemenea, una dintre figurile centrale ale grupului cunoscut drept „siloviki”, format din oameni proveniți din serviciile de securitate și din alte structuri de forță. Această elită a câștigat influență după venirea lui Putin la putere, la începutul anilor 2000.
Mesajele sale despre NATO și securitatea europeană
În intervențiile publice, Ivanov a susținut frecvent că interesele de securitate ale Rusiei sunt amenințate, în special de planurile americane privind scutul antirachetă și de slăbirea acordurilor de control al armamentului. A descris extinderea NATO drept o amenințare strategică pentru Moscova.
El a afirmat în repetate rânduri că securitatea europeană trebuie să se bazeze pe „respect reciproc pentru preocupările și interesele tuturor părților”. Ani mai târziu, Vladimir Putin avea să folosească argumente similare pentru a justifica invazia Ucrainei din 2022, o explicație respinsă de Kiev și de Occident.
Un apropiat al lui Putin, rămas în centrul sistemului
Vorbind fluent limba engleză, Serghei Ivanov era cunoscut drept o figură combativă, care se confrunta adesea cu jurnaliștii la Conferința de Securitate de la München. În același timp, era prezentat ca un pragmatic dispus să depășească vechile diviziuni din perioada Războiului Rece.
Influența sa a crescut și mai mult în 2005, când a fost numit viceprim-ministru, iar în 2007 prim-viceprim-ministru. Cariera sa a rămas strâns legată de evoluția aparatului de stat construit în jurul lui Putin, iar moartea sa închide capitolul unei generații de oficiali care au modelat Rusia post-sovietică.
