Organizația Mondială a Sănătății a emis un apel public, prin canalele oficiale și prin contul director-general Tedros Adhanom Ghebreyesus, către toți pasagerii și membrii de echipaj ai zborului Airlink 4Z132 din 25 aprilie 2026, care a operat cursa Saint Helena (HLE) – Johannesburg (JNB). Toți cei 82 de pasageri și 6 membri ai echipajului sunt rugați să contacteze de urgență autoritățile sanitare sud-africane pentru evaluare și supraveghere medicală. Apelul vine după ce o pasageră olandeză de pe nava de croazieră MV Hondius — femeia de 69 de ani al cărei soț murise pe vas pe 11 aprilie — a urcat asimptomatică în acel avion, s-a prăbușit la sosire în Johannesburg și a murit a doua zi la urgența unui spital.
Cronologia care a făcut din zbor un focar potențial
Pe 24 aprilie, MV Hondius făcea escală la Saint Helena, în mijlocul Atlanticului de Sud. Pasagera olandeză coboară de pe vas cu „simptome gastrointestinale" — descrise de OMS ca ușoare la momentul respectiv. Soțul ei, primul caz al focarului, murise pe vas cu 13 zile înainte. Femeia decide să se întoarcă în Olanda; pentru asta, are nevoie de un transbord prin Johannesburg, hub-ul aerian sud-african.
Pe 25 aprilie 2026, ea urcă la bordul zborului Airlink 4Z132, operat cu o aeronavă Embraer dotată cu sistem HEPA care filtrează 99,97% din particulele aerogene. Cursa durează aproximativ 4 ore și 10 minute. Conform reconstituirii ulterioare, starea ei se deteriorează semnificativ în timpul zborului. Aterizează în Johannesburg cu simptome respiratorii avansate.
În același aeroport, în aceeași zi, o cursă KLM spre Amsterdam aștepta să decoleze. Femeia urcă scurt timp la bordul aeronavei KLM, dar echipajul refuză să o îmbarce „din cauza stării medicale a pasagerei la momentul respectiv", a anunțat compania olandeză într-un comunicat. Avionul KLM pleacă fără ea spre Olanda — toți pasagerii zborului sunt acum, la rândul lor, contactați de autoritățile sanitare olandeze (GGD Kennemerland).
Femeia este transportată la urgența unui spital din Johannesburg. Moare la 26 aprilie, la sosirea în secția de primire. Cauza presupusă: complicație respiratorie acută. Zile întregi, decesul rămâne neelucidat.
Pe 3 mai, autoritățile sud-africane notifică OMS și Airlink că rezultatele testelor preliminare sugerează hantavirus. Pe 4 mai, testarea PCR la laboratoarele sud-africane confirmă infecția. Pe 6 mai, secvențierea identifică tulpina Andes — singura variantă de hantavirus pentru care există dovezi documentate, deși extrem de rare, de transmitere de la om la om.
Cine sunt cei 88 de oameni căutați acum
Airlink, operatorul zborului — o companie regională sud-africană care leagă Saint Helena de continent — a confirmat că a transmis Departamentului Sănătății din Africa de Sud și Institutului Național pentru Boli Transmisibile (NICD) lista completă a pasagerilor, alocările locurilor și datele de contact. „La momentul în care zborul a fost operat, Airlink nu avea cunoștință că vreunul dintre pasageri ar fi bolnav", a precizat compania într-un comunicat trimis presei internaționale.
Cei 82 de pasageri provin din mai multe naționalități — multe persoane care, ca pasagera olandeză, fac uzual această rută pentru a accesa Saint Helena: turiști, cercetători, voluntari în programele insulei, personal logistic. Insula primește un număr limitat de zboruri pe săptămână și fiecare pasager este, prin definiție, ușor de identificat.
Liniile dedicate pentru contact tracing sunt acum active:
- Africa de Sud — Departamentul Sănătății: +27 76 273 4155, prin NICD
- Olanda — pasagerii zborului KLM care a plecat ulterior din Johannesburg sunt contactați direct de GGD Kennemerland
- Internațional — OMS coordonează prin punctele focale naționale ale Regulamentului Sanitar Internațional (IHR), pentru pasagerii care s-au întors deja în țările de origine
De ce este apelul precaut, dar nu alarmist
Riscul real ca virusul să se fi transmis efectiv în avion este, conform estimărilor OMS, foarte scăzut. Trei argumente susțin această evaluare. Primul: aeronavele Embraer ale Airlink sunt echipate cu sisteme HEPA care, conform specificațiilor, elimină 99,97% din particulele aerogene cu diametru de 0,3 microni. Al doilea: hantavirusul nu se transmite în mod normal prin aerosoli — se transmite prin contact apropiat și prelungit, în condiții de medii închise contaminate cu excreții de rozătoare. Al treilea: chiar și varianta Andes, singura cu transmitere documentată om-la-om, necesită contact prelungit și foarte apropiat pentru că virusul să treacă, conform tuturor studiilor publicate până acum.
