Hondius cu hantavirus, redirecționată spre Tenerife. Localnicii din Granadilla protestează

Cu trei pacienți evacuați miercuri seara cu avioane medicale spre Olanda, nava de croazieră MV Hondius — în centrul unui focar de hantavirus care a ucis până acum trei oameni și a îmbolnăvit alți cinci — rămâne deocamdată ancorată în largul portului Praia, Capul Verde. Datele live de pe MarineTraffic, verificate miercuri 6 mai după-amiaza, indică status navigațional „At Anchor", viteză 0,5 noduri și aceleași coordonate ca în ultimele patru zile. Plecarea spre Insulele Canare a fost confirmată ca decizie politică, dar momentul exact nu este încă stabilit. Destinația oficială rămâne portul industrial Granadilla, în sudul insulei Tenerife — o decizie care a deschis simultan trei conflicte: între Madrid și guvernul regional al Canarelor, între autoritățile sanitare naționale și cele locale, și între administrație și comunitatea din Granadilla de Abona.

Vasul este staționar în largul Capului Verde de duminică, 3 mai — patru zile la rând. Marți seara, după evacuarea celor doi membri simptomatici ai echipajului (un britanic și un olandez) și a unei rude a pasagerului german decedat pe 2 mai, autoritățile sanitare olandeze și spaniole au anunțat că vasul poate naviga spre Spania. Distanța dintre Praia și Granadilla — aproximativ 1.530 de kilometri, sau 950 mile nautice — se acoperă în circa două zile și jumătate la viteza tipică de croazieră de 13 noduri. Dacă plecarea are loc joi, sosirea ar fi sâmbătă spre duminică. Anunțul ministrei spaniole prevedea acostarea „în trei zile" — cronologia rămâne valabilă doar dacă nava pleacă în următoarele 12-24 de ore.

Ce ar urma să facă nava la Tenerife

Conform planului anunțat de ministra spaniolă a Sănătății, Mónica García Gómez, la o conferință de presă în Madrid, nava va acosta la Granadilla pentru un proces complex în mai multe etape. Prima: evaluarea medicală a fiecăruia dintre cei aproximativ 145 de oameni rămași la bord — 86 de pasageri și 59 de membri ai echipajului. A doua: repatrierea cetățenilor non-spanioli, dacă starea medicală o permite. A treia: dezinfecția și deratizarea completă a navei. A patra: o eventuală carantină pentru cei care nu pot fi repatriați imediat.

Reprezentanta OMS în Capul Verde, Ann Lindstrand, a declarat pentru CBS News că, în cazul în care se dispune carantină, aceasta ar putea dura până la opt săptămâni — perioada maximă de incubație a hantavirusului. „Opt săptămâni este o perioadă oribil de lungă pentru a fi în carantină", a recunoscut chiar oficiala OMS.

De ce poate fi un risc pentru locuitorii din zonă

Granadilla nu este un port pasageri. Este un port industrial — gândit pentru reparația platformelor petroliere, pentru transportul de mărfuri grele și, mai recent, pentru proiecte eoliene offshore. Postarea unui locuitor din zonă, care a circulat masiv pe rețelele sociale spaniole în ultimele 24 de ore, însumează problemele tehnice ale acestui port într-o singură frază: „Portul Granadilla este o haldă de platforme petroliere și un cimitir de utilaje contaminante. Nu e port, e un business făcut de politicieni."

Cei care urmăresc de ani de zile dosarul Granadilla știu că diagnosticul nu este o exagerare. Portul a fost inaugurat în 2018, după o investiție publică de peste 360 de milioane de euro, cu promisiunea creării a 20.000 de locuri de muncă. Niciuna dintre promisiuni nu a fost îndeplinită. Primarul localității Granadilla de Abona însuși a admis acum un an că „cu portul s-a păcălit lumea". Estimările oficiale plasează costul total al construcției la peste 800 de milioane de euro când va fi finalizat — orizont 2027.

Pentru o navă cu pacienți potențial contagioși și cu nevoie de evacuare medicală rapidă, problemele specifice sunt concrete:

• Distanța de spital. Cel mai apropiat spital cu unitate de izolare, Nuestra Señora de Candelaria, se află la 50 de kilometri de port. În cazul unei deteriorări rapide a stării unui pacient, fiecare minut contează — iar 50 de kilometri pe drum public, indiferent de viteza ambulanței, înseamnă cel puțin 35-40 de minute reale.
• Lipsă heliport. Granadilla nu dispune de heliport autorizat pentru evacuări medicale aeriene. Aeroportul Tenerife Sur este la 10 minute, dar accesul aerian către port este restricționat de servituțile aeronautice ale aceluiași aeroport.
• Vânt prohibitiv. Operatorii Pacific Drilling, care își ținuseră patru nave de foraj la Granadilla, s-au mutat la Las Palmas pentru că, în propriile cuvinte ale muncitorilor portuari, „vântul de multe ori nu permite operațiuni". Pentru o navă care trebuie să rămână strict ancorată, sub supraveghere medicală, instabilitatea atmosferică e o problemă reală.
• Nicio infrastructură sanitară permanentă. Portul nu are unitate medicală proprie, nici puncte de izolare, nici sistem de carantină pre-instalat. Tot ce se va face acolo, va fi creat ad-hoc, cu echipe trimise din Santa Cruz.
• Comunitate civilă în proximitate. Satul Granadilla de Abona este la mai puțin de doi kilometri de port. Sub vânturile alizee specifice zonei, orice operațiune de fumigare creează preocupări legate de propagarea aerosolilor.

Conflictul Madrid – Canare

Președintele guvernului regional al Canarelor, Fernando Clavijo, membru al Coaliciei Canare (formațiune aliată cu Partidul Popular, opoziția de centru-dreapta), s-a opus public deciziei Madridului. Pe rețelele sociale, miercuri: „Insulele Canare acționează întotdeauna cu responsabilitate, dar nu pot accepta decizii luate pe la spatele instituțiilor canariene și fără informație suficientă pentru populație." Clavijo a cerut o reuniune urgentă cu prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez.

Răspunsul ministrei García a fost ferm: nava va acosta, planul rămâne. A precizat însă, într-o conferință ulterioară de presă, că a fost „în contact permanent" cu Clavijo și că președintele canarian va fi „implicat în toate reuniunile". Conflictul, deci, nu e un refuz formal al regiunii, ci o opoziție politică explicită — în condițiile în care Coaliciá Canaria este aliata Partidului Popular, principalul rival al guvernului socialist al lui Sánchez.

Justificarea Madridului se bazează pe „obligațiile dreptului internațional și ale principiilor umanitare", în baza cererii formulate de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). La bordul navei se află și 14 cetățeni spanioli — 13 pasageri plus un membru al echipajului. În practică, Spania nu poate refuza primirea cetățenilor proprii bolnavi de pe o navă în pericol în ape internaționale.

Ipoteza transmiterii om-la-om: confirmată ca posibilă

Cea mai importantă schimbare epidemiologică din ultimele 48 de ore este recunoașterea oficială, de către OMS, că pe Hondius se poate să fi avut loc transmitere om-la-om a virusului. Secvențierea genetică efectuată de laboratoarele europene a confirmat că tulpina identificată la pacienții confirmați este Andes — singura variantă de hantavirus pentru care există dovezi limitate de transmitere între oameni.

OMS subliniază că riscul pentru publicul larg rămâne „scăzut" și că transmiterea om-la-om „se întâmplă doar după contact prelungit și foarte apropiat". Dar pentru pasagerii și echipajul de pe Hondius, care timp de șapte săptămâni au împărțit aceleași spații închise — săli de mese, laboratoare, observatoare, cabine — definiția contactului prelungit este îndeplinită din toate punctele de vedere.

Bilanțul actualizat la 6 mai: opt cazuri identificate. Trei confirmate prin laborator (un pasager britanic la terapie intensivă în Johannesburg, soția pasagerului olandez decedată la Johannesburg, un pasager elvețian întors acasă cu simptome ușoare). Cinci cazuri suspecte. Trei decese — un cuplu olandez și un cetățean german. Africa de Sud a identificat 65 de persoane care au fost în contact cu cazuri confirmate sau suspecte, iar alte țări — încă 12.

Următoarele 72 de ore

Programul anunțat de Madrid prevede sosirea navei la Granadilla în trei zile. Asta plasează acostarea fie vineri seară, fie sâmbătă dimineață — un weekend complicat pentru un eveniment care va atrage presa internațională, organizațiile sanitare europene și, foarte probabil, proteste locale.

Întrebarea care plutește deasupra întregului plan rămâne neanswerated public: de ce Granadilla, și nu portul Santa Cruz de Tenerife — care are infrastructură sanitară, terminal pentru croaziere, spital în oraș, heliport, și, fundamental, este conceput pentru pasageri? Răspunsul cel mai plauzibil, întrevăzut între liniile comunicării oficiale, este că Granadilla a fost ales tocmai pentru că este izolat, departe de centrele turistice și de marile populații. Ceea ce, pentru locuitorii satului Granadilla de Abona — la doi kilometri de port — sună exact ca o concesie făcută pe seama lor.

Acesta este al doilea articol din seria Semnal despre criza Hondius. Pentru cronologia completă a evenimentelor, citiți primul articol publicat duminică. Semnal urmărește live evoluția crizei prin Radar by Semnal.