Health & Beauty

Superalimentele nu sunt mereu atât de „super”

Afine congelate, semințe de in, ceai verde: multe superalimente au alternative mai accesibile și la fel de nutritive. Ce merită, de fapt, cumpărat?

de Erika Badea · · Asistat de AI

Pahar cu matcha latte cu spumă, ținut în mână pe un balcon, cu bougainvillea în floare în fundal
Pahar cu matcha latte cu spumă, ținut în mână pe un balcon, cu bougainvillea în floare în fundal

De la afine congelate și semințe de in până la apa alcalină, sarea roz de Himalaya și batoanele proteice, unele dintre produsele promovate drept indispensabile pentru un stil de viață sănătos au alternative mult mai accesibile. Și, surpriză, nu neapărat mai puțin nutritive.

Există o întreagă industrie construită în jurul dorinței noastre de a mânca mai sănătos. Rafturile supermarketurilor s-au umplut de produse cu denumiri exotice, ambalaje minimaliste, etichete verzi și promisiuni care par desprinse dintr-un manual al vieții perfecte. Unele sunt într-adevăr interesante din punct de vedere nutrițional. Altele sunt pur și simplu alimente obișnuite, cărora marketingul le-a construit o imagine spectaculoasă.

Și, de cele mai multe ori, imaginea aceasta se vede destul de bine și pe bonul de cumpărături.

Nu spun că nu merită să încercăm produse noi sau să investim în alimentația noastră. Dar cred că merită să ne întrebăm dacă plătim pentru un beneficiu real sau pentru o poveste frumos ambalată.

Am ales câteva exemple care merită atenția noastră.

Afine proaspete sau congelate?

Afinele sunt apreciate pentru conținutul de fibre, vitamine și antocianine, pigmenții naturali cu proprietăți antioxidante. Dar trebuie neapărat să cumpărăm varianta proaspătă, uneori destul de scumpă?

Nu. Afinele congelate sunt o alternativă excelentă. Congelarea rapidă ajută la păstrarea nutrienților, iar studiile au arătat că fructele congelate pot avea valori nutritive comparabile cu cele proaspete.

Mai mult, dacă afinele proaspete au parcurs un drum lung până la supermarket și au stat câteva zile pe raft, nu este exclus ca varianta congelată să fie chiar o alegere mai bună.

Semințele de chia au concurență: semințele de in

Chia a devenit aproape nelipsită din fotografiile cu mic dejunuri sănătoase. Este bogată în fibre, conține proteine și acizi grași omega-3 de origine vegetală.

Dar semințele de in merită și ele un loc în bucătărie. Sunt bogate în acid alfa-linolenic (ALA), o formă de omega-3, fibre și lignani, compuși vegetali cu proprietăți antioxidante.

Un detaliu important: semințele de in sunt preferabil consumate măcinate, deoarece organismul poate valorifica mai bine nutrienții din ele.

Nu trebuie să alegem neapărat una dintre variante. Ambele sunt bune, iar diferența de preț poate face uneori alegerea destul de simplă.

Matcha nu este singurul ceai verde care merită băut

Matcha a devenit vedeta cafenelelor și a rețelelor sociale. Are antioxidanți, conține cofeină și este apreciată pentru compușii vegetali pe care îi furnizează.

Dar și ceaiul verde obișnuit conține catechine și alți polifenoli. Matcha are particularitatea că se consumă frunza întreagă, măcinată fin, ceea ce îi oferă un profil diferit. Asta nu înseamnă însă că trebuie să plătim considerabil mai mult pentru a beneficia de avantajele ceaiului verde.

Dacă vă place matcha, savurați-o în continuare. Dar nu priviți ceaiul verde obișnuit ca pe o variantă inferioară.

Batoanele proteice: sănătate sau marketing?

Sunt practice, se transportă ușor și par soluția perfectă pentru o gustare rapidă. Problema este că nu toate sunt atât de sănătoase pe cât sugerează ambalajul.

Unele au cantități considerabile de grăsimi saturate, zahăr, îndulcitori și aditivi. În plus, prețul lor poate fi destul de ridicat.

Organizația Consumatorilor și Utilizatorilor din Spania (OCU) a analizat 20 de batoane proteice și a constatat că doar șase aveau un profil nutrițional cel puțin acceptabil.

Uneori, un iaurt bogat în proteine, câteva ouă sau o porție de brânză proaspătă reprezintă variante mai simple și mai economice.

Sarea roz de Himalaya nu este un supliment mineral

Arată frumos, are o culoare aparte și este promovată pentru conținutul de zeci de minerale. În realitate, cantitățile acestora sunt prea mici pentru a aduce un beneficiu nutritiv semnificativ.

Mai mult, sarea roz nu este, de regulă, iodată. Sarea iodată obișnuită poate fi chiar o alegere mai utilă din perspectiva aportului de iod.

Așadar, dacă vă place culoarea sării roz, nu este nicio problemă să o folosiți. Dar nu cumpărați un produs mai scump cu impresia că vă asigurați astfel necesarul de minerale.

Zahărul de cocos și siropul de agave: alternative care nu sunt chiar atât de sănătoase

Zahărul de cocos este prezentat adesea ca o variantă naturală și mai sănătoasă decât zahărul alb. Conține urme de minerale și poate avea un indice glicemic ceva mai mic, dar valoarea calorică este foarte asemănătoare.

Siropul de agave are, la rândul său, o reputație bună în rândul celor care încearcă să reducă zahărul. Conține însă multă fructoză. Faptul că poate produce o creștere mai lentă a glicemiei nu îl transformă automat într-un îndulcitor sănătos.

Același lucru este valabil și pentru miere sau siropul de arțar. Sunt produse pe care le putem consuma cu plăcere, dar trebuie să le privim tot ca pe surse de zaharuri libere.

Apa alcalină și băuturile detox: promisiuni mari, dovezi puține

Apa alcalină este promovată pentru presupusa capacitate de a neutraliza aciditatea organismului și de a preveni diverse probleme de sănătate.

Organismul are însă mecanisme foarte eficiente de reglare a pH-ului sanguin, iar pentru majoritatea oamenilor nu există dovezi convingătoare că apa alcalină este mai sănătoasă decât apa obișnuită.

Nici băuturile detox nu stau mai bine la capitolul dovezi. Nu există un suc, un shake sau un amestec de plante care să curețe miraculos ficatul și să elimine toxinele acumulate.

Ficatul și rinichii fac deja această muncă, fără să aibă nevoie de un program de detoxifiere cumpărat la preț premium.

Granola, laptele vegetal și alte produse cu imagine sănătoasă

Mai există câteva produse pe care le cumpărăm uneori convinși că facem o alegere excelentă.

Granola, de exemplu, poate conține mult zahăr adăugat, siropuri și grăsimi. Un bol cu ovăz simplu, fructe și câteva nuci poate fi o variantă mai ieftină și mai ușor de controlat.

Laptele de migdale nu este automat mai nutritiv decât laptele de vacă. Multe variante au foarte puține proteine și nu sunt îmbogățite cu suficient calciu. Dacă ne dorim o alternativă vegetală cu un profil proteic mai apropiat de laptele de vacă, băutura de soia neîndulcită și fortificată poate fi o alegere mai bună.

Iar iaurturile vegetale? Unele au puține proteine și destul de mult zahăr. Cuvântul „vegan” sau „plant-based” nu reprezintă, în sine, o garanție nutrițională.

Uleiul de cocos, un alt produs cu o reputație discutabilă

Poate cel mai interesant exemplu este uleiul de cocos, promovat ani la rând drept o grăsime aproape miraculoasă.

În realitate, aproximativ 80-90% din grăsimile sale sunt saturate. Consumul acestora în exces poate crește colesterolul LDL. Uleiul de măsline, în special cel extravirgin, este o alegere mai potrivită pentru sănătatea cardiovasculară, datorită conținutului ridicat de grăsimi nesaturate.

Asta nu înseamnă că trebuie să aruncăm borcanul cu ulei de cocos. Înseamnă doar că nu trebuie să îl considerăm superior uleiului de măsline doar pentru că a devenit popular în ultimii ani.

Până la urmă, ce merită să cumpărăm?

Poate că una dintre cele mai importante lecții este că alimentația sănătoasă nu trebuie să fie complicată și nici excesiv de scumpă.

Nu avem nevoie de goji pentru a consuma antioxidanți. Avem afine, mure, zmeură și multe alte fructe. Nu trebuie să cumpărăm obligatoriu semințe de chia, când avem la dispoziție semințe de in. Nu avem nevoie de batoane proteice sofisticate când putem obține proteine din ouă, iaurt, pește, leguminoase sau brânzeturi.

Și, mai ales, nu trebuie să confundăm un ambalaj elegant cu o valoare nutritivă extraordinară.

Personal, cred că merită să încercăm lucruri noi, să descoperim gusturi și ingrediente și să ne bucurăm de mâncare. Dar nu cred că sănătatea trebuie să devină un lux și nici că trebuie să ne transformăm cumpărăturile într-o vânătoare de superalimente.

Uneori, cele mai bune alegeri sunt chiar în raftul obișnuit al supermarketului. Fără denumiri exotice, fără promisiuni spectaculoase și, foarte important, fără să ne lase cu un gol considerabil în portofel.

Pentru transparență editorială, acestea sunt câteva dintre sursele pe care se bazează verificarea:

  • Harvard - Coconut Oil - compoziția uleiului de cocos și efectele asupra colesterolului.
  • British Heart Foundation - Seeds - comparația dintre semințele de in, chia și alte semințe.
  • Harvard Health - Himalayan Salt - miturile despre sarea roz.
  • Mayo Clinic - Alkaline Water - apa alcalină.
  • OCU - Protein Bars - analiza batoanelor proteice comercializate în Spania.
  • British Heart Foundation - Fresh or Frozen? - valoarea nutritivă a fructelor și legumelor congelate.
  • Cleveland Clinic - Coconut Sugar - zahărul de cocos.
  • Harvard Health - Types of Sugar - siropurile și diferitele tipuri de zahăr.
  • Health New Zealand - Detox Diets - dovezile privind dietele detox.
DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.