Biserica Ortodoxă Rusă este acuzată că funcționează ca instrument de influență și chiar de spionaj al Kremlinului în Occident, potrivit unei noi cărți care analizează legătura tot mai strânsă dintre Patriarhia Moscovei și statul rus. Volumul „Wolves in Sheep’s Clothing: The Russian Orthodox Church’s Threat to European Security and Democracy” susține că instituția religioasă ar fi integrată în strategia geopolitică a Moscovei, devenind un canal de propagandă și influență politică.
Cartea, semnată de Miceál O’Hurley și Oksana Shadrina, analizează rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în promovarea conceptului geopolitic „Russkiy Mir” – ideea unei lumi ruse unite cultural, religios și politic sub influența Moscovei.
Biserica Ortodoxă Rusă, descrisă ca instrument al statului
Autorii volumului susțin că Patriarhia Moscovei nu mai funcționează ca o instituție religioasă independentă, ci ca un actor al politicii externe ruse.
Potrivit lui Miceál O’Hurley, loialitatea religioasă este prezentată credincioșilor drept inseparabilă de loialitatea față de statul rus.
„Biserica Ortodoxă Rusă nu mai funcționează ca o biserică normală și nu mai crede în ortodoxia tradițională. Obiectiv vorbind, Patriarhia Moscovei are toate atributele unui organ al statului rus”, afirmă autorul.
Acesta spune că relația tradițională dintre Biserică și stat a fost înlocuită de o integrare voluntară a instituției religioase în strategia de „soft power” a Kremlinului.
Cartea evidențiază și relația strânsă dintre președintele rus Vladimir Putin și patriarhul Kirill, despre care autorii spun că împărtășesc obiectivul consolidării influenței Rusiei în lumea ortodoxă.
Potrivit analizei, această colaborare urmărește promovarea conceptului „Russkiy Mir”, care ar presupune extinderea influenței culturale și politice a Moscovei asupra statelor cu populații ortodoxe.
Autorii susțin că strategia include și contestarea rolului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, considerată în mod tradițional centrul spiritual al ortodoxiei.
„Putin și patriarhul Kirill ar dori să ridice Moscova la rangul de centru al ortodoxiei, înlocuind Constantinopolul”, afirmă Miceál O’Hurley.
Atacurile la adresa Patriarhiei Ecumenice
Tensiunile dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Ecumenică s-au intensificat în ultimii ani, mai ales după recunoașterea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Autorii cărții susțin că serviciile de informații ruse ar fi participat la campanii de denigrare a patriarhului ecumenic Bartolomeu.
„Atacul ad hominem al Serviciului de Informații Externe al Rusiei asupra Patriarhului Ecumenic reprezintă o extindere a metodologiei de război hibrid a Rusiei”, spune O’Hurley.
Potrivit acestuia, lipsa unei reacții din partea patriarhului Kirill sau a clerului rus ar indica o relație de subordonare față de statul rus.
Influența Bisericii Ortodoxe Ruse în Europa
Autorii atrag atenția asupra rolului pe care Biserica Ortodoxă Rusă îl joacă în comunitățile ortodoxe din Europa.
Potrivit analizei, clerici afiliați Patriarhiei Moscovei ar fi implicați uneori în activități de propagandă sau influență politică.
Un exemplu menționat este cel al alegerilor din Republica Moldova, unde clerici ortodocși ar fi fost invitați la pelerinaje cu toate cheltuielile plătite și ar fi primit carduri preplătite, cu condiția să promoveze mesaje favorabile Rusiei pe rețelele sociale.
„Clericii beneficiază de protecții și privilegii pentru a predica Evanghelia, nu pentru a corupe alegerile sau coeziunea socială”, spune O’Hurley.
Suspiciuni privind activități de spionaj
Cartea susține că unele instituții sau proprietăți ale Bisericii Ortodoxe Ruse din Europa ar putea avea și roluri strategice.
Autorii afirmă că portofoliul imobiliar al Patriarhiei Moscovei include proprietăți amplasate în apropierea unor obiective sensibile, precum baze militare, infrastructură critică sau aeroporturi.
Potrivit lor, această proximitate ar putea facilita activități de supraveghere sau colectare de informații.
În ultimii ani, mai multe state europene au expulzat clerici ruși suspectați de activități incompatibile cu statutul religios.
De asemenea, autorii menționează cazuri în care persoane afiliate Bisericii ar fi strâns fonduri pentru armata rusă.
Ce măsuri ar putea lua statele europene
Miceál O’Hurley și Oksana Shadrina consideră că guvernele europene trebuie să găsească un echilibru între protejarea libertății religioase și protejarea securității naționale.
„Libertatea religioasă este o valoare fundamentală a Occidentului. Totuși, statele trebuie să aibă curajul să găsească instrumente legislative pentru a preveni abuzul acestei libertăți”, spune O’Hurley.
Autorul sugerează că autoritățile ar trebui să analizeze mai atent acordarea vizelor și permiselor de ședere pentru clericii afiliați Patriarhiei Moscovei.
El subliniază că identificarea celor care folosesc religia ca instrument politic sau militar este esențială pentru protejarea securității europene.
„Trebuie să numim lucrurile așa cum sunt. Construirea unor biserici în apropierea unor infrastructuri sensibile nu aduce niciun beneficiu religios real”, afirmă O’Hurley.
