Gazele naturale cu livrare miercuri, 28 octombrie, s-au tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la peste 500 de lei pe megawatt-oră, un nivel pe care piața românească nu îl mai văzuse din decembrie 2022. Pe piața pentru ziua următoare, o cantitate de 120 MWh a fost vândută la un maxim de 520 de lei/MWh, arată datele analizate de Profit.ro.
Prețul mediu al zilei a fost de 486 de lei/MWh, echivalentul a 90,9 euro/MWh. Volumul total schimbat pe această piață a ajuns la 92,7 GWh, adică aproximativ 37% din producția internă curentă, estimată la 249 GWh pe zi.
Un urcuș care a durat două săptămâni
Pragul de 500 de lei nu a fost depășit dintr-odată. Pentru livrările din 15 octombrie, prețul mediu pe aceeași piață era de 441 de lei/MWh, pe atunci cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Pentru ziua de marți, 27 octombrie, cotația medie urcase la aproape 477 de lei, iar o zi mai târziu bariera simbolică a cedat.
Ultima dată când gazul se vânduse atât de scump în România a fost în iarna lui 2022, anul în care invazia rusă în Ucraina a obligat Europa să înlocuiască în grabă gazul rusesc cu livrări din alte surse.
Piața românească merge acum aproape în pas cu cea regională. Pe bursa austriacă CEGH, cea mai importantă din zonă, un megawatt-oră cu livrare miercuri costa 97,2 euro, cu doar câțiva euro peste media de pe BRM. Scumpirea vine într-o lună în care și energia electrică de pe piața spot a urcat puternic, la 307 euro/MWh pentru 20 octombrie.
De ce plătește mai mult cel mai mare producător din UE
România extrage mai mult gaz decât orice alt stat al Uniunii Europene, însă acest lucru nu se vede în prețul de pe bursă. Explicația ține de felul în care este împărțită producția internă.
Gazul extras în țară este alocat în bună parte, prin decizie a Guvernului, la prețul reglementat de 110 lei/MWh. Această cantitate merge către furnizorii care alimentează gospodăriile și către producătorii de energie termică. Prețul reglementat este de peste patru ori mai mic decât cel de piață, iar gazul tranzacționat pe platformele BRM provine în cea mai mare parte din import.
Peste acest dezechilibru s-au suprapus apropierea iernii, stocurile mai mici din Uniunea Europeană și conflictele din cele două zone de care depindea aprovizionarea Europei, spațiul ruso-ucrainean și Orientul Mijlociu. Vremea mai rece din ultimele zile a crescut și ea cererea internă, iar producția din țară nu mai acoperă consumul curent.
