Banca Mondială poartă discuții cu 30-40 de țări despre un eventual ajutor de criză, menit să le ajute să facă față șocurilor energetice și scumpirilor provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a spus acest lucru într-un interviu acordat Reuters, citat de HotNews, înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale, programate săptămâna aceasta.
Puține țări au cerut până acum fondurile de criză
Banca a pus la dispoziție 25 de miliarde de dolari la sfârșitul lunii februarie, la începutul războiului. Puține țări au solicitat acești bani. Banga a explicat că economia globală s-a dovedit destul de rezistentă, în parte datorită investițiilor masive în inteligența artificială și ajustărilor din oferta și cererea de petrol.
Situația s-a complicat între timp. Banga a indicat o creștere bruscă a prețurilor la motorină și la îngrășăminte, precum și efectul meteorologic iminent al fenomenului „super El Niño”. Împreună, ele agravează provocările cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare.
Cererile ar putea crește în lunile următoare
„Există presiune, așa că cred că, probabil, în lunile următoare, mai multe țări vor solicita o parte din acei primi 50-60 de miliarde de dolari”, a spus Banga. El s-a referit la cei 25 de miliarde de dolari inițiali, plus alte 35 de miliarde de dolari pe care țările le-ar putea accesa prin redirecționarea resurselor din proiecte ale Băncii Mondiale deja aprobate.
„Vom vedea, dar suntem pregătiți. Suntem implicați. Purtăm discuții cu mai multe dintre ele; între 30 și 40 de țări sunt în dialog cu noi”, a adăugat el. Mai multe țări au arătat interes pentru reorientarea proiectelor existente decât pentru fereastra de criză imediată, prin care și-ar acoperi nevoile de lichidități, a mai spus Banga.
