Banca centrală a Olandei (De Nederlandsche Bank, DNB) a transferat aproximativ 86 de tone din rezervele sale de aur păstrate în Statele Unite și Canada către Londra. Operațiunea s-a desfășurat între martie și august 2026, iar instituția o motivează prin creșterea instabilității geopolitice și nevoia de a putea folosi rapid aurul într-o eventuală criză majoră.
DNB deținea, înainte de mutare, aproape 313 tone de aur în Statele Unite și Canada. Cantitatea transferată reprezintă aproape o treime din acest total și schimbă semnificativ structura geografică a rezervei olandeze de aur, evaluată la 72,2 miliarde de euro la finalul anului 2025.
Cum s-a schimbat harta rezervelor
Înainte de operațiune, 31,3% din aurul olandez se afla la New York și 19,7% la Ottawa. După transfer, ambele orașe găzduiesc câte 18,5% din rezervă. În același timp, ponderea aurului păstrat la Londra a urcat de la 18,1% la 32,1%, devenind astfel principala locație externă pentru rezerva olandeză. Restul de 30,8% rămâne în Olanda, la sediul DNB din Zeist.
Banca centrală precizează că nu a fost afectată cantitatea totală de aur deținută de Țările de Jos, ci doar distribuția ei geografică. DNB deține în total 612,4 tone de aur, parte din rezervele externe oficiale ale instituției.
Nu tot aurul a călătorit fizic peste Atlantic
Transferul nu a însemnat, în cea mai mare parte, transportul fizic al lingourilor. Potrivit DNB, aproximativ 59 de tone de aur au fost vândute la New York, iar cu banii obținuți a fost cumpărată o cantitate echivalentă de aur la Londra, aur care respectă standardele internaționale actuale de tranzacționare.
Peste 27 de tone au fost totuși transportate fizic din Statele Unite și Canada către depozitul olandez de la Zeist, iar o cantitate similară de aur aflată deja acolo a fost, la rândul ei, mutată la Londra. Procedura a evitat retopirea lingourilor și a redus, potrivit băncii, costurile și riscurile logistice ale operațiunii.
Motivul invocat: lichiditatea, nu neîncrederea
Guvernatorul DNB, Olaf Sleijpen, a declarat că relocarea a îmbunătățit posibilitatea de tranzacționare a rezervelor de aur ale băncii. Londra este unul dintre cele mai importante centre mondiale pentru comercializarea aurului fizic, iar metalul depozitat la Bank of England poate fi valorificat mai rapid într-o situație de urgență decât cel aflat în New York sau Ottawa.
DNB subliniază că nu consideră mutarea un vot de neîncredere față de Statele Unite și nici nu se așteaptă să aibă vreodată nevoie să folosească efectiv aurul. Instituția spune însă că trebuie să-și consolideze reziliența și pregătirea pentru situații de criză, într-un context de tensiuni geopolitice tot mai mari.
Un context mai larg de reevaluare a rezervelor
Decizia olandeză vine pe fondul unor relații transatlantice mai tensionate în ultima perioadă, inclusiv al unui diferend comercial activ între Statele Unite și Canada. Presa olandeză a amintit că DNB și-a exprimat anterior îngrijorări legate de dependența Europei de infrastructura financiară americană, fără însă a susține că ar exista un risc concret ca aurul olandez să fie folosit drept instrument de presiune politică de Washington.
Mutarea se înscrie într-o tendință mai amplă la nivel european: agenții internaționale de presă notează că Franța și-a ajustat, la rândul ei, o parte din rezervele păstrate la Federal Reserve Bank of New York, în timp ce Bundesbank continuă să păstreze aproximativ o treime din aurul Germaniei în Statele Unite.
Aurul, activ de refugiu în perioade de incertitudine
Operațiunea olandeză a fost confirmată separat de mai multe agenții internaționale, care o plasează în tabloul mai larg al interesului crescut al băncilor centrale și investitorilor pentru aur, folosit tot mai des ca activ de refugiu în perioade de tensiuni geopolitice și incertitudine financiară. Prețul metalului prețios a rămas, în ultimele luni, un indicator urmărit atent de piețele internaționale.
Pentru DNB, obiectivul declarat rămâne unul strict tehnic: o distribuție geografică mai echilibrată a rezervei de aur, între America de Nord, Regatul Unit și Olanda, și o parte mai mare a acesteia transformată într-un activ ușor de mobilizat rapid, în cazul unui șoc financiar major.
