Japonia începe să își retragă banii din obligațiunile guvernamentale americane, europene și australiene, potrivit unei analize publicate de HotNews.ro, care citează presa elenă. Timp de un sfert de secol, dobânzile aproape zero din Japonia i-au împins pe investitorii japonezi să caute randamente în străinătate, transformând țara în cel mai mare deținător străin de datorie guvernamentală americană.
Acum tendința se inversează. Randamentul obligațiunii japoneze pe zece ani a trecut de 3% pentru prima dată din 1996, iar piața internă a devenit din nou atractivă pentru investitorii locali.
O retragere graduală, nu o vânzare masivă
Nu există semne că Japonia își lichidează brusc portofoliul de datorii externe, estimat la aproximativ 2,4 trilioane de dolari. Datele arată însă o schimbare constantă: până pe 22 august, investitorii japonezi vânduseră obligațiuni străine în valoare netă de trei trilioane de yeni, echivalentul a circa 18,7 miliarde de dolari. Este cea mai mare ieșire de capital de la vânzarea masivă din 2022.
Pe piața obligațiunilor de trezorerie americane, administratorii de fonduri observă retragerea unuia dintre cei mai importanți cumpărători marginali ai ultimelor decenii.
De ce contează pragul de 3%
În urmă cu doi ani, randamentul obligațiunii japoneze pe zece ani era sub 1%. Astăzi s-a triplat. În aceeași perioadă, randamentul obligațiunii americane pe zece ani a crescut cu circa un punct procentual, ceea ce a redus spread-ul dintre cele două piețe cu peste 100 de puncte de bază.
Randamentul nominal al obligațiunilor americane rămâne mai mare, dar pentru un investitor japonez calculul include și riscul valutar și costul acoperirii lui. Managerul de fonduri Toshinobu Chiba spune că, cu un randament peste 3% acasă, cumpărarea de obligațiuni japoneze pe zece ani a devenit simplă și fără riscurile suplimentare ale pieței americane.
Fondul de 1,8 trilioane de dolari, în centrul atenției
Piețele au simțit deja o parte din nervozitate în iulie, când Japonia a lăsat deschisă posibilitatea unor modificări ale strategiei Fondului de investiții în pensii guvernamentale, care gestionează circa 1,8 trilioane de dolari. Nu există încă semne că fondul își restructurează portofoliul, dar posibilitatea consolidării pozițiilor interne a fost suficientă pentru a influența piețele.
