România importă scump și exportă ieftin
România are prețuri mari la energia electrică din cauza lipsei de flexibilitate a sistemului energetic, arată președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, într-un comunicat de presă. Potrivit acestuia, diferența dintre energia vândută ziua și cea cumpărată seara explică o parte importantă din costurile ridicate suportate de piața locală.
În aprilie, România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh, în timp ce în orele de vârf de seară a importat energie la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh. Chiar dacă volumul importat a fost doar de circa două ori mai mare decât cel exportat, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
Diferența de preț vine din momentul consumului
Explicația, spune Chisăliță, ține de felul în care funcționează sistemul energetic și de faptul că nu contează doar câtă energie produce o țară, ci și când o produce. Energia ieftină este disponibilă, de regulă, în orele cu surplus, iar cererea crește seara, când producția scade și importurile devin mai costisitoare.
„Nu contează cât produci, ci când produci”, afirmă președintele AEI, care susține că problema principală nu mai este lipsa de producție, ci absența unei abordări inteligente și a flexibilității în sistem. În opinia sa, noua economie a energiei favorizează statele care pot gestiona eficient producția, stocarea și consumul.
Bulgaria a profitat mai bine de diferențele de piață
Chisăliță arată că România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către aceeași piață au însumat circa 5 milioane de euro. Această diferență arată, în viziunea sa, un dezechilibru major între energia ieftină exportată în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf.
El afirmă că Bulgaria pare să fi înțeles mai rapid această schimbare decât România, care ajunge să plătească mult mai mult pentru energia cumpărată seara decât încasează pentru energia vândută la prânz. În acest context, avantajul nu mai aparține statelor care produc cel mai mult, ci celor care își adaptează mai bine sistemul la variațiile de consum.
Un semnal pentru piața energetică din România
Potrivit AEI, în urmă cu doar câțiva ani România era văzută drept un posibil hub energetic al Europei de Sud-Est, având mai mult solar, mai mult eolian, resurse naturale și o piață mai mare decât Bulgaria. Datele recente sugerează însă că avantajul regional nu mai este suficient dacă nu este susținut de flexibilitate, infrastructură și mecanisme de echilibrare.
Mesajul transmis de Chisăliță pune accent pe o schimbare de logică în piața energiei: nu doar producția contează, ci și capacitatea de a folosi eficient energia în intervalele în care cererea este mai mare. În lipsa acestei adaptări, diferențele de preț dintre orele de zi și cele de seară pot continua să apese asupra costurilor din sistem.
În acest moment, problema semnalată de AEI nu ține doar de nivelul producției, ci de modul în care este organizată piața și de felul în care România își gestionează resursele într-un sistem energetic tot mai dependent de variațiile de consum.
