50% dintre români nu au nicio economie pentru bătrânețe, avertizează economistul Radu Crăciun, într-un dialog pentru cititorii HotNews. Asta se petrece și pe fondul unei relații greșite între generații, aproape singulare în restul Europei.
În România, rata sărăciei relative, care măsoară ponderea persoanelor sărace în totalul populației, pentru grupa de vârstă de 65+ ani a urcat în ultimii 10 ani de la 14,4% la 19,5%, potrivit datelor INS.
„Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) a făcut un sondaj din care a reieșit că 50% dintre români n-au nicio economie pentru bătrânețe, ceea ce e trist. Există mentalitatea asta păguboasă de genul că „lasă că oricum nu mai prind pensia”. Ceea ce e fals. Sau mai e tipul de gândire: „lasă că mai am timp până la pensie, o să văd mai târziu ce fac”. Numai că se trezesc prea târziu”, explică Radu Crăciun.
Crăciun este membru fondator al Asociației Analiștilor Financiar Bancari, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat și conduce BCR pensii.
De ce copiii nu dau banii înapoi?
În opinia lui, mulți români îmbătrânesc săraci și pe fondul unei mentalități aproape singulare în restul Europei. „În multe cazuri, părinții oferă copiilor bani, ca să-și cumpere o casă sau o mașină, iar seniorul rămâne descoperit financiar. Nu mai spun că seniorul nu-și mai permite pe urmă să meargă la medici, băi, excursii, tratamente…”, spune economistul roman.
Crăciun spune că există două comportamente: unii dintre tineri vor să dea banii înapoi, dar puțini pot, iar alții concep mecanismul ca unul în care nici nu trebuie să-i dea înapoi, pe ideea că ”și-au făcut doar datoria de părinți dându-ne banii lor”.
Nu apucăm să strângem bani și din cauza timpului redus
În procesul de ”a pune ceva departe” românii nu sunt ajutați nici de legislația și de realitatea muncii.
”Nu e vorba că muncim prea mult, ci dimpotrivă. Statisticile arată, de exemplu, că vârsta reală de pensionare în România este de sub 60 de ani. Cu cât muncești mai puțin, cu atât acumulezi mai puțină avuție care să te ajute. Cu cât te pensionezi mai repede cu atât vei trăi mai mult la pensie cu o pensie mică”, mai spune Crăciun.
Înainte de a intra la pensie, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, fiind poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arată datele Eurostat. Media europeană este de 39 de ani, iar Olanda înregistrează valorile cele mai mari- aproape 44 de ani de serviciu. După Olanda, Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani) sunt țările în care durata vieții profesionale e cea mai ridicată.
Cele mai mici durate de viață profesională au fost înregistrate în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34,0 ani), arată Eurostat.
„Problema nu e doar că îmbătrânim înainte să devenim bogați ca persoane fizice. Țara asta îmbătrânește înainte să apuce să fie bogată”
Capacitatea unei țări de a face față unei populații îmbătrânite ține de bogăția ei, explică invitatul HotNews.ro. „Și când vorbim de bogăția ei nu ne referim doar la câți bani au pus oamenii deoparte. Acesta este doar un aspect al bogăției. Ne uităm de exemplu și la ce companii are țara respectivă, care este capitalizarea acelor companii, care este valoarea activelor acelor companii”, explică Radu Crăciun.
”De asemenea, trebuie să ne uităm și la capitalul uman al țării respective: care este gradul de calificare al oamenilor activi, cât know-how dețin ei? De ce? Pentru că ei sunt cei care plătesc pensiile celor care se retrag. Deci, cu alte cuvinte, cu cât ai o meserie mai bine plătită, cu atât contribuția ta e mai mare și poți să „ții” mai mulți pensionari”.
”Or, dacă lumea lucrează sectoare cu salarii mici, atunci și contribuțiile lor la buget vor fi mai mici și, ca urmare, pensionarii n-au cum să beneficieze de pensii bune. Conform Statisticii, în agricultură și în sectorul hotelier lucrează formal peste un milion de persoane din cele 7,9 milioane de români care lucrează”.
„În momentul de față noi trăim într-o bună măsură pe banii altora”
Apoi mai e și problema împrumuturilor.
„Toate aceste datorii pe care România le acumulează acum, într-un ritm mai rapid ca niciodată, reprezintă banii altora, ai celor care au economisit în alte țări și care îi împrumută pe un termen limitat României, ca pe urmă ei să le fie rambursați cu o dobândă. Ori, nu poți trăi la nesfârșit pe banii altora. Încă o dată prin „banii altora” înțeleg inclusiv fondurile europene care din fericire, multe nu sunt rambursabile. Dar ce te vei face în momentul în care nu vei mai avea banii altora? Cum o să te dezvolți mai departe?”, se întreabă economistul.
Pentru că acum România e percepută la nivelul țărilor dezvoltate, adaugă el, iar așteptările sunt ca și comportamentul tău să fie pe măsură. „Adică de ce să mai îți dau bani de la Uniunea Europeană? Poate e momentul, ajuns la acest nivel, să dai și tu altora așa cum alții ți-au dat ție”, consideră Radu Crăciun.
”Tema asta a îmbătrânirii populației este unul din subiectele care, din păcate, nu se discută în toată complexitatea lui”
„Se discută despre demografia negativă, despre faptul că vor fi generațiile de decreței care se vor pensiona în curând…Toată lumea se uită la presiunea pe sistemul public de pensii, ceea ce este corect. Un impact important va exista asupra sistemului public de pensii, pentru că toți acești oameni care astăzi contribuie la sistemul public de pensii, odată cu pensionarea, vor deveni din contributori, oameni care vor încasa bani de la sistemul public de pensii”, mai spune economistul roman în discuția cu HotNews.ro.
El e de părere că îmbătrânirea populației e o temă cu o prezență foarte discretă, când vine vorba de agenda publică.
Dar se discută puțin despre faptul că oamenii nu au propriile economii. Despre aspectul privat care, însumat, poate deveni o mare problemă socială.
„Cred că se pierde o fațetă foarte importantă a acestor evoluții: din momentul în care oamenii ies la pensie, ei nu mai economisesc, ci consumă economiile pe care le-au avut. Ori, economiile acelea nu sunt altceva decât capital investit prin intermediul băncilor, prin intermediul fondurilor de pensii private… În momentul în care ei încep să cheltuie aceste aceste economii, dintr-o dată și capitalul disponibil va scădea”, e de părere el.
Pentru a se capitaliza, firmele românești ar trebui să se extindă în regiune. „Să ne uităm la ce fac alte țări. Ce le lipsește companiilor românești ca să facă treaba asta? Romgaz, Hidroelectrica sau alte companii care stau pe cash mult, de ce nu achiziționează alte companii din străinătate, de ce nu se extind pe alte piețe?”.
”Cum vrei să faci din România o putere regională geopolitic fără să fie o putere regională economic? Așa ceva nu există. Lipsește o guvernanță în care consiliul de administrație să aibă mandate foarte clare: în X ani să fii prezent pe piețe străine”, crede Radu Crăciun.
Când ne va lovi valul?
„Peste 6-7 ani. Va veni dintr-o dată, valul acesta de pensionări ale decrețeilor, care ți se vor răsfrânge pe sistemul public de pensii, pe sistemul lui de sănătate- despre care iarăși nu vorbim, pentru că acolo nu e vorba doar de bani. Acolo va fi vorba de capacități, de servicii medicale, despre infrastructura…”, explică economistul.
