Anul 2024 este prezentat pe toate canalele media ca fiind “super anul democratiei„. Este, fara doar și poate, un an exceptional, avand in vedere ca se vor desfasura peste 80 de alegeri nationale, cu consecinte asupra a 4,2 miliarde de oameni, adica peste 50% din populatia globului. Conform unei estimari a Foreign Affairs, cu un ciclu electoral de o asemenea magnitudine, omenirea nu se va mai intalni până in 2048.
Dar numarul mare de alegeri și numarul celor afectati sunt suficiente pentru a eticheta 2024 ca fiind „super anul democratiei”? Daca enumeram numele celor mai mari tari implicate India, SUA și Rusia, carora le alaturam UE, putem concluziona ca diversitate modelelor politice existente merita nuantari precum și etichetari mai prudente. Și pe buna dreptate.
Impartind modelele politice in
b) autocratii electorale (principiile democratice sunt mimate și/sau indeplinitie intr-o mica masura)
d) democratii liberale (toate principiile democratice sunt indeplinite)
- raportul concluzioneaza ca nivelul democratiei la nivel mondial este intr-un regres major.
Balanta puterii economice este și ea intr-o schimbare profunda. așa cum graficul alaturat produs de V-Dem o arata, 46% din PIB-ul global este realizat in tari autocrate, in timp ce ponderea comertului intre tarile democratice a scazut de la 74% din comertul mondial in 1998 la 47% in 2022. Este o tendinta care arata tarile autocratice depinzand comercial din ce in ce mai putin de tarile democratice, in timp ce dependenta tarilor democratice de cele autocratice s-a dublat in ultimii 30 de ani. Astfel de evolutii sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat razboiul din Ucraina ne-a aratat tentatia regimurilor autocrate de a folosi resursele ca mijloc de presiune politica.
In acest context, o suprapunere a Indicelului Democratiei Liberale calculat de V-Dem peste cele peste 80 de tari in care urmeaza sa se desfasoare alegeri in “super anul democratiei" ne aduce brusc cu picioarele pe pamant. Doar 38% din populatia chemata la urne traieste in tari democratice, in timp ce 62% traieste in tari cu regim autocratic.
In acest conditii, o intrebare merita pusa: mai poate fi considerat 2024 ca super anul democratiei?
Vestea buna este ca, in fata valului autocratizarii, exista și tari care au reusit sa faca o intoarcere de 180 de grade, revenind la regimuri democratice. Tarile europene nominalizate in acest sens sunt Moldova, Macedonia de Nord și Slovenia.
Institutul V-Dem remarca ca revenirea la regimuri democratice nu este un proces usor, el fiind cu atat mai dificil de demarat și finalizat cu cat formele de autocratie sunt mai consolidate și mai extreme.
Conform V-Dem evolutiile care au dus la reversarea autocratizarii in tarile analizate au fost
a) mobilizarea in masa a populatiei impotriva celor aflati la putere
b) opozitia sistemului judiciar la deciziile executive abuzive
c) opozitia politica unita sprijinita de societatea civila
d) alternanta la putere adusa de alegerile cu miza
e) sprijinul și protectia institutiilor internationale
As remarca insa ca, spre deosebire de perioada analizata, in prezent, riscul major este ca, atenti atat de mult la pericolele aduse de dusmanii din exterior, reali sau imaginari, votantii au sanse mari sa-i ignore sau sa-i subestimeze pe dusmanii democratiei din interior.
până la urma, multi autocrati au aparut in urma unor procese democratice pe care au avut apoi grija sa le perverteasca in folosul propriu sau sa le demoleze. Indiferent de tara, regimurile democratice pot supravietui doar cu conditia de a fi in permanenta aparate, cultivate și consolidate.
Un weekend placut!
