In pofida declaratiilor vehiculate in presa, cresterea pensiilor cu 40% nu a produs si nu va produce efectele imediate mentionate cu insistenta.
Deprecierea monedei nationale, mult invocata in ultimele zile? Haideti sa ne uitam la graficul de mai jos care arata cursul de schimb al forintului maghiar, al zlotului polonez si al leului normalizate, adica recalculate astfel incat cele trei cursuri de schimb sa plece de la inceputul anului din acelasi punct.
Privindu-l, putem trage doua concluzii. In primul rand sa remarcam faptul ca pe parcursul pandemiei , spre deosebire de leu (in glaben), zlotul (in rosu) si forintul (in verde) s-au depreciat intr-o mai mare masura. Produsele poloneze si unguresti tocmai au devenit mai ieftine pe piata romaneasca si mai competitive pe pietele externe. Bravo lor! Noi, nu-i asa, avem insa stabilitatea cursului. Cu care putem cumpara produsele lor…
Si poate nici nu ar trebui sa reprosam obsesia BNR pentru curs daca privim la agitatia intensa a ultimelor zile pe motiv de „depreciere semnificativa” a leului, de “atingere a unui nou maxim istoric” etc. etc. Ceea ce ma duce la a doua informatie pe care ne-o da graficul.
Deprecierea leului din ultimele zile nu a avut nimic de a face cu aprobarea cresterii pensiilor din parlament. A fost de fapt o tendinta regionala pe care au inregistrat-o si monedele din Ungaria si Polonia. Mai mult, deprecierile acestor valute au fost de fapt mai semnificative decat miscarea leului fata de euro, cea care a facut sa curga atata cerneala si sa se consume atat timp de emisie.
Dar sa mergem mai departe…
Vom ajunge la scaderea ratingului de tara? Cel mai probabil. Va duce asta la anuntata crestere a dobanzilor la care se imprumuta Romania? Ma indoiesc. Obligatiunile romanesti se tranzactioneaza deja la un nivel caracteristic tarilor care nu sunt recomandate investitiilor. Graficul de mai jos arata comparatia intre marjele (spread-urile) raportate la obligatiunile Germaniei la care se tranzactioneza euroobligatiunile Romaniei denominate in euro (in albastru) fata de media tarilor cu rating similar (in rosu): mult mai mari in cazul Romaniei, deci avand perceptia unui risc mai ridicat decat rating ul pe care Romania inca il are.
