Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Societate

Curmalul chinezesc, fructul exotic cultivat la Dăbuleni

În Dăbuleni se cultivă curmalul chinezesc, iar fermierii estimează producții de până la 40 de tone la hectar, la maturitate.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

În imagine sunt curmale în pom.
În imagine sunt curmale în pom.

Terenurile nisipoase din sudul țării le oferă fermierilor oportunitatea de a cultiva fructe sau legume care, în mod normal, nu ar fi putut crește aici. În Dăbuleni se cultivă curmalul chinezesc, iar fermierii estimează că, la maturitate, plantațiile ar putea produce până la 40 de tone la hectar și genera venituri consistente, potrivit relatării Adevărul.

Curmalul chinezesc, cunoscut științific drept jujube, poate tolera o gamă variată de climate, de la temperate la tropicale. Se consideră că își are originea în Asia de Est, de unde a fost răspândit pe scară largă prin cultivare. În prezent, este crescut atât în grădini, sub formă de arbust ornamental, cât și în agricultură, ca plantă destinată producției de fructe, cultivată de milenii în China pentru gustul dulce și textura crocantă a fructelor proaspete, asemănătoare cu a merelor.

„Sahara Olteniei”, mediu optim pentru specii neconvenționale

Cercetările derulate de stațiunea locală confirmă că solurile aride și nisipoase din așa-numita „Sahară a Olteniei” oferă un mediu optim pentru specii neconvenționale, vedeta fiind curmalul chinezesc. Potrivit Adevărul, după ani de teste riguroase, această specie rară trece de la stadiul de experiment științific la o veritabilă oportunitate de business agricol pentru fermierii din zonă. Nu este singura reușită de acest fel din regiune: la Buzău, specialiștii au reușit să aclimatizeze un pepene rar, cu gust de miere și înghețată de vanilie.

Unul dintre principalele atuuri biologice ale jujube-ului constă în calendarul său de vegetație: pomul începe să înflorească abia în cursul lunii iunie, eliminând complet riscul ca florile să fie compromise de înghețurile târzii de primăvară, un fenomen meteorologic care decimează frecvent livezile tradiționale de cais sau piersic. Această particularitate, combinată cu toleranța ridicată la secetă și la solurile sărace, face din curmalul chinezesc o alternativă atractivă pentru fermierii care se confruntă cu deșertificarea accelerată a sudului României, unde seceta a compromis în repetate rânduri culturile din județele Olt și Dolj.

O cultură rezistentă la seceta care afectează sudul țării

Zona Dăbuleni, aflată în județul Dolj, este cunoscută de decenii pentru condițiile climatice extreme, cu veri toride și un sol predominant nisipos care limitează sever paleta de culturi tradiționale. Localnicii au poreclit regiunea „Sahara Olteniei” tocmai din cauza acestor particularități, care au împins agricultorii să caute soluții neconvenționale pentru a valorifica economic terenurile.

Introducerea curmalului chinezesc se înscrie astfel într-o tendință mai amplă de adaptare a agriculturii românești la condiții climatice tot mai aride, alături de alte specii exotice deja aclimatizate cu succes în țară, precum custard apple, un fruct tropical care rezistă bine la secetă. Dacă estimările fermierilor privind producțiile de până la 40 de tone la hectar se confirmă la scară largă, curmalul chinezesc ar putea deveni o cultură de nișă profitabilă pentru zonele nisipoase din sudul țării.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.