Plânsul de emoție nu are aceeași compoziție chimică precum lacrimile care apar la tăierea cepei. Corpul uman produce mai multe tipuri de lacrimi, iar cele emoționale par să conțină substanțe pe care celelalte nu le au în aceeași măsură.
Trei tipuri de lacrimi, trei funcții diferite
Glandele lacrimale produc lacrimi bazale, care mențin ochiul umed permanent, și lacrimi reflexe, declanșate de fum, praf sau vapori de ceapă. Ambele au rol mecanic: protejează corneea și elimină iritanții.
Lacrimile emoționale apar dintr-un mecanism diferit, controlat de sistemul nervos autonom. Cercetări mai vechi din domeniul biochimiei sugerează că aceste lacrimi ar avea o compoziție diferită de cea a lacrimilor reflexe, inclusiv în privința unor substanțe asociate cu stresul, deși dovezile rămân limitate și nu toate rezultatele au fost confirmate ulterior.
Ce se întâmplă în creier când plângem de emoție
Amigdala, structura din creier care procesează emoțiile intense, trimite semnale către hipotalamus atunci când o persoană trăiește o stare puternică de bucurie, durere sau frustrare. Hipotalamusul poate activa glandele lacrimale prin intermediul sistemului nervos autonom, iar rezultatul e plânsul.
Acest circuit ar explica de ce lacrimile apar la evenimente cu încărcătură emoțională mare - o nuntă, o despărțire, o veste neașteptată - și nu la simpla iritare a ochiului. Creierul pare să distingă cele două situații și să mobilizeze mecanisme diferite.
De ce lacrimile emoționale par să aline suferința
Multe persoane raportează o senzație de ușurare după ce plâng, deși explicația științifică exactă a acestui efect nu este pe deplin stabilită. O ipoteză vehiculată în literatura de specialitate leagă această senzație de eliberarea unor substanțe chimice prin lacrimi, însă mecanismul precis rămâne subiect de cercetare, iar rezultatele diferă de la un studiu la altul.
Plânsul pare să implice și activarea unor componente ale sistemului nervos autonom, ceea ce ar putea contribui, la unele persoane, la revenirea ritmului cardiac și respirator după un episod de plâns intens. Nu există un mecanism garantat prin care plânsul îmbunătățește starea de spirit, iar reacțiile variază considerabil de la o persoană la alta.
