Un tânăr iranian, Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, va fi executat miercuri, 14 ianuarie 2026, după ce a fost condamnat la pedeapsa cu moartea, prin spânzurare, în urma unor procese rapide și opace, anunță organizația pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia.
Soltani a fost arestat pe 8 ianuarie la domiciliul său din Fardis, Karaj, în contextul recentelor proteste din Iran, iar familia sa a aflat târziu despre programarea execuției.
Lipsa accesului la justiție
Potrivit surselor Hengaw, familia lui Erfan Soltani nu a avut acces la dosar, la acuzații sau la proceduri, iar singura ocazie de a-l vizita a fost extrem de limitată. Sora sa, avocat, a încercat să intervină prin căi legale, dar autoritățile i-au refuzat accesul la documentele oficiale. Organizația a subliniat că Soltani a fost privat de drepturile fundamentale ale unui proces echitabil, inclusiv de reprezentare juridică și de posibilitatea de a se apăra.
Reacții internaționale și apeluri urgente
Hengaw a avertizat asupra riscului imediat al execuției și a cerut organismelor internaționale să intervină rapid. Organizația solicită revizuirea independentă și imparțială a procesului și condamnă practica utilizării proceselor sumare și a execuțiilor împotriva protestatarilor arestați.
Contextul din Iran
În ultimii ani, majoritatea execuțiilor din Iran s-au realizat prin spânzurare, iar cazurile rapide, fără transparență și fără respectarea drepturilor fundamentale, au atras critici repetate din partea comunității internaționale. Protestele recente, declanșate de nemulțumiri sociale și economice, au dus la arestarea a mii de persoane, dintre care multe riscă pedepse severe sau execuții.
Proteste în Iran: ce se întâmplă și de ce regimul teocratic este zguduit?
Iranienii protestează de aproape trei săptămâni, într-o criză socială și economică fără precedent în ultimele decenii. Nemulțumirile publice au fost amplificate de prăbușirea monedei naționale, inflație galopantă și represiunea autorităților, dar rădăcinile nemulțumirii se află în decenii de istorie complicată și tensiuni sociale profunde.
1. Context istoric și modernizarea rapidă a Iranului
Teritoriul actual al Iranului (fosta Persie) a fost centrul unor mari imperii – Ahemenid, sasanid – dar și al invaziilor arabe și mongole. Iranul modern a fost marcat de dinastiile safavide și qajar, iar în secolul XIX a fost presat de Imperiul Britanic și Imperiul Rus pentru controlul zăcămintelor de petrol.
În secolul XX, Iranul a trecut prin evenimente dramatice: ocuparea anglo-sovietică din 1941, lovitura de stat orchestrată de CIA în 1953 și Revoluția Islamică din 1979. Aceasta din urmă a înlăturat monarhia condusă de Șahul Muhammad Reza Pahlavi și a instaurat Republica Islamică, un regim teocratic condus de ayatollahul Ruhollah Khomeini.
Până în 1979, Iranul experimentase o modernizare rapidă. Clasa de mijloc și elita se bucurau de standarde de trai occidentale – haine moderne, mașini străine, cafenele, cinematografe, fuste mini și plaje cu costume de baie occidentale. Însă majoritatea populației rămânea săracă și oprimată, ceea ce a creat o tensiune socială profundă, asemănătoare cu Revoluția Franceză sau cea Bolșevică.
2. Criza actuală: proteste și factori economici
Protestele recente au început în decembrie 2025, când rialul iranian a atins cea mai scăzută valoare în istoria recentă: 1 dolar american = 1,45 milioane de riali. Inflația a crescut cu 48%, iar prețurile alimentelor și produselor medicale au explodat. Întuneric, pene de electricitate, deficit de apă potabilă și corupție generalizată au amplificat furia populației.
Mișcările de stradă au început spontan, cerând îmbunătățirea nivelului de trai, dar s-au transformat rapid într-o revoltă împotriva regimului clerical condus de liderul suprem Ali Khamenei. În ciuda blocării internetului și a comunicațiilor internaționale, protestatarii strigă „Moarte Dictatorului” și cer revenirea la monarhie, susținută simbolic de prințul Reza Pahlavi.
În ultimele zile, bilanțul oficial este greu de stabilit, dar organizațiile pentru drepturile omului estimează sute de morți și mii de arestări, ceea ce indică gravitatea crizei.
3. De ce protestează iranienii?
Protestele nu sunt doar economice – ele sunt alimentate de nemulțumiri istorice, lipsa libertăților civile, represiunea poliției morale și opresiunea generală a regimului teocratic. În 2022, uciderea tinerei Mahsa Amini de Poliția Morală a declanșat demonstrații masive, iar în 2025 situația economică a dus la escaladarea tensiunilor.
Regimul de la Teheran a supraviețuit în trecut prin represalii și control strict, dar actuala criză combină presiunea economică cu cea socială și internațională, inclusiv sancțiuni și pierderi financiare în urma conflictelor recente cu Israelul.
În prezent, Iranul se află într-un moment de cotitură: dacă forțele de securitate își pierd controlul, regimul teocratic ar putea fi destabilizat, iar apelurile pentru schimbarea conducerii cresc pe plan intern și internațional.
DFM 14 ianuarie 2026
Surse: Wikipedia Hengaw Euronews
