Savonea vs Beșu: un spectacol de conspirații
Doamna Savonea știa foarte bine că judecătorul Laurențiu Beșu a fost ofițer DIPI. Și da, ați citit bine: ofițer DIPI, adică omul a lucrat în dosare de corupție și crimă organizată și avea atribuții judiciare!
Trebuie să facem un pic de lumină: un ofițer DIPI (Direcția Generală de Protecție Internă) nu este un simplu „om misterios dintr-o unitate secretă”. Este un specialist în domeniul informațiilor și securității, care lucrează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Rolul său este să identifice, contracareze și elimine amenințările la adresa securității naționale și a ordinii interne, fiind succesorul celebrei „Doi și-un sfert” (UM 0215).
Așadar, activitatea lui Laurențiu Beșu ca ofițer DIPI a fost perfect legală și publică, iar experiența sa în dosare de corupție și crimă organizată îi conferă exact calificarea necesară pentru a deveni magistrat.
Procurorii colaborează cu polițiști judiciariști în dosare penale, indiferent de structura din care fac parte. Nimic nou aici. Atunci de ce acest circ mediatic?
Hai să citim împreună Legea 303/2004:
Art. 33 (1) prevede că pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs:
- foști judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile;
- personalul de specialitate juridică (avocați, notari, consilieri juridici, asistenți judiciari, grefieri, personal de probațiune etc.);
- ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice!!!
- persoane cu funcții juridice în instituții publice sau cadre didactice juridice.
Da, ați citit corect: ofițerii de poliție judiciară pot deveni magistrați! Există chiar o decizie a CCR care clarifică că aceștia pot intra în magistratură dacă nu au lucrat în fosta Securitate.
Deci, Beșu nu a fost ofițer de Securitate, nu a făcut poliție politică, iar informația că a fost ofițer DIPI era publică chiar și atunci când a dat examenul de intrare în magistratură.
