Un procuror care a condus Biroul teritorial Ialomița al DIICOT a fost condamnat definitiv, marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Magistratul, identificat de instanță drept Alexandru Mihailiuc, a primit o pedeapsă de un an de închisoare, cu amânarea aplicării, și o amendă penală de 80.000 de lei.
Decizia a fost pronunțată de Completul de 5 judecători în materie penală al Înaltei Curți, care a soluționat cauza în apel și a menținut condamnarea. Instanța a dispus totodată desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals.
A determinat trei martori să facă declarații false
Potrivit rechizitoriului Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul a fost trimis în judecată pentru că a determinat trei martori să consemneze, în declarațiile date în fața sa, împrejurări nereale legate de restituirea unor sume de bani ridicate în timpul unor percheziții domiciliare.
Anchetatorii au mai reținut că magistratul a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, documente prezentate ulterior comisiei de control din cadrul structurii centrale a DIICOT. Instanța a analizat inclusiv modul în care au fost comise faptele și a reținut că unele procese-verbale au fost antedatate, pentru a justifica în fața echipei de control omisiunea de a dispune măsurile prevăzute de lege.
Faptele, comise în exercitarea profesiei de magistrat
Judecătorii Înaltei Curți au subliniat că faptele au fost săvârșite în timp ce inculpatul exercita funcția de magistrat, împrejurare care, potrivit instanței, le conferă o gravitate sporită. În motivarea deciziei, ÎCCJ a reafirmat că exercitarea funcției de procuror presupune respectarea strictă a legii și a adevărului factual, dat fiind încrederea publică asociată actului de justiție.
Biroul teritorial Ialomița al DIICOT este una dintre structurile județene ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, responsabilă cu instrumentarea dosarelor de criminalitate organizată, trafic de persoane și droguri, precum și alte infracțiuni grave de la nivelul județului. Conducerea unei astfel de structuri presupune, potrivit atribuțiilor legale, coordonarea activității de urmărire penală și supravegherea modului în care sunt administrate probele în dosarele aflate în lucru.
Ce prevede legea pentru fals intelectual și uz de fals
Falsul intelectual, prevăzut de articolul 321 din Codul penal, constă în atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea, cu știință, a unor date ori împrejurări într-un înscris oficial, cu ocazia întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Fapta se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Uzul de fals, incriminat de articolul 323, sancționează folosirea unui înscris oficial falsificat, pentru a produce consecințe juridice, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Acuzații similare de fals intelectual au vizat, în ultimii ani, și alți angajați din structurile de ordine publică, printre care adjunctul IPJ Dâmbovița, trimis în judecată pentru fapte similare.
Hotărârea Înaltei Curți este definitivă. Amânarea aplicării pedepsei este o măsură prevăzută de Codul penal pentru infracțiuni de gravitate redusă sau medie, aplicabilă atunci când instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă, dar sub supravegherea respectării unor obligații stabilite pe un termen de încercare. Nerespectarea acestor obligații poate atrage revocarea amânării și executarea pedepsei cu închisoarea.
Decizia vine la câțiva ani după ce același fost șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT fusese trimis în judecată, într-un dosar distinct, sub acuzația că și-ar fi însușit sume de bani ridicate în timpul unor percheziții domiciliare.
