Îmi pare sincer rău pentru ce li s-a întâmplat jurnaliștilor de la Digi24. M-a ferit Dumnezeu să trăiesc ceva atât de grav în cariera mea, dar ce am văzut în acel filmuleț postat de George Simion e mai mult decât o simplă încălcare a normelor de conduită. E o demonstrație publică de intimidare, un avertisment brutal – nu doar pentru presă, ci pentru noi toți.
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
Uitați-vă bine la fețele acelor oameni. Le știți, le vedeți seară de seară la televizor, cu întrebări în mânecă și curaj în voce. Dar în acel video – un material înregistrat pe ascuns, fără acord, și postat cu dispreț ostentativ – nu mai vedem jurnaliști. Vedem oameni înspăimântați. Fețe crisparate de groază. Nu frica de o polemică în direct sau de o întrebare incomodă. Nu. E o frică profundă, viscerală, aceea care îți spune că ești o țintă.
Și, din păcate, frica te face vulnerabil. Te reduce la tăcere.
George Simion – candidat la președinția României – și-a filmat pe ascuns o întâlnire cu jurnaliștii, apoi a postat imaginile pe internet, însoțite de insulte, ironii și acuzații. A fost un act calculat, menit să discrediteze, să umilească și să intimideze. A folosit expresia „asasini mediatici”.
