„Sunt un bou! Merit să fiu lovit cu pietre. Dar din alea colțuroase și mari. Am făcut multe rele în viața mea: mi-am înșelat nevasta de mii de ori. Mi-am înșelat amantele. M-am înșelat pe mine. Am mințit și m-am prefăcut. O să-ți povestesc. Dacă vrei, publică tot. Dar alege tu un nume. Oricare. Oricum nu mă cunoaște nimeni. Am momente când nici eu nu mai știu cine sunt.
Mesajul ăsta e un fel de spovedanie. Nu știu. Mă răcoresc. Prea mi-e scârbă de mine. Poate învață și alți bărbați din necazurile mele. O să fiu cât se poate de concis. Ștergi doar ce consideri tu că e aiurea și în plus.
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
Iată, pe scurt câteva date despre mine:
Am 50 de ani, dar arăt mult mai tânăr, sunt chiar frumos, mă simt de 30, și nu exagerez! Sunt inginer mecanic. Îmi plac femeile și vinul fără apă, asta se vede din toată viața mea. Am făcut multe meserii până am terminat facultatea, am fost și electrician și taximetrist, și DJ, dădeam discotecă la mine în localitate, filmam pe la nunți și botezuri, n-am dus lipsă de bani niciodată. Acum sunt patron, am o firmă de transporturi, plimb marfă prin Europa. Câștig suficient.
Sunt căsătorit de 30 de ani cu o femeie de treabă, dar pe care n-o mai iubesc. N-o mai iubesc de mult, nici nu știu de când. Dar e mama copiilor mei, am trei, doi băieți și-o fată, (Loredana lu` tăticu`, ea e sufletul meu.)
Am înșelat-o pe nevastă-mea, săraca, de nu mai știu câte ori. O mințeam non-stop, ba că am o cursă specială, ba că mă duc la vărul meu Lică de la Titu (aveam vorbe cu el înainte, la telefon, să nu mă dea de gol!), ba îi ziceam că am o întâlnire cu avocata firmei (chiar aveam, dar pe lângă acte și discuții, mă iubeam și cu ea)
Am avut, acum ceva ani, o amantă, era șefă de bancă, o bunăciune, măritată, avea și-un copil. Era superbă! Am făcut amor la mine în mașină, pe câmp, la malul mării, am iubit-o tare mult. Avea niște ochi verzi, minunați. Trei ani am fost împreună. Când mă întorceam la nevastă-mea (care devenise foarte suspicioasă, mă controla peste tot), mă apuca groaza. Făceam comparație fără să vreau între Delia (bancherița mea) și ea. Mare tâmpit și eu să fac comparații! Deliuța avea picioare fine, de gazelă, cu niște degețele de copil (purta 36 la pantofi, i-am cumpărat niște cizme odată, ah, ce bine îi veneau!). Dar ce mâini avea Delia! Ce degete lungi, ce unghii frumoase, îngrijite! Și mă uitam și la nevastă-mea. Văleu! Carabe, șalupe, cu monturi, oribile. Mă zgâria în pat cu călcâiele ei de țărancă. „Mai repară-ți femeie crăpăturile alea!”, îi ziceam!! Du-te la salon, la cosmetică, fă dracu` ceva!”, așa îi ziceam. Ea țipa la mine: „Dă-mi bani!”. Îi dădeam. Dar a doua zi, venea coafată, cretina naibii, și vopsită ca o pațachină. Ce îi ziceam eu să facă și ce făcea ea?
Am mai vorbit cu Deliuța. Mereu o sun de sărbători, ne mai vedem când trec prin orașul ei, mai facem amor la hotel, dar nu mai e furtuna aia ca la început. A trecut. Am rămas prieteni. Ea e la fel de frumoasă.
Așa că eu am trăit într-un parteneriat domestic cu nevastă-mea. Am suportat-o de dragul copiilor. Ca s-o împac, mă prefac mereu că o iubesc, mă îmbăt și atunci sunt mai flexibil, îi spun declarații, ea mă crede, îi cer iertare, fac ce vreau din ea, mă prefac că sunt bolnav, duc mâna la piept, ah, mă doare, am un cuțit…etc. Ea crede, săraca! Îi cumpăr de toate: haine, florile ei preferate, înghețată, bijuterii. Am încercat s-o schimb un pic, dar e greu, nu poți face dintr-o buruiană un crin imperial! N-ai cum. Dar mi-e milă de ea.
Odată am înșelat-o porcește. Mă supărase cu ceva, n-are importanță cu ce, era obraznică rău. Am chemat niște prieteni la noi, la căsuța de la țară, avem o viluță frumoasă pe malul unui lac. Eu pusesem ochii pe verișoara unui prieten. Simpatică, arzoaică. Am băut, am mâncat, am dansat, ne-am distrat. Era și nevastă-mea, ca de obicei, moț. Se credea interesantă și frumoasă, dar când scotea câte o vorbă, pac și prostia. Mă făcea de râs. Știi genul. Dar tot am păcălit-o. Am iubit-o pe Nicoleta acolo, în spatele casei, pe câmp. A fost romantic.
Să-ți mai spun ceva depre nevastă-mea. Am iubit-o la început, când am cunoscut-o, să nu crezi că sunt chiar așa de nenorocit. Am iubit-o. Pe cuvânt! Eram tânăr, 20 de ani. Ea avea 17, cam provincială, așa, mai de la țară, nu ca mine, care m-am născut în capitală de județ și mă credeam superior. N-a fost fată mare, dar nici nu m-a interesat asta, când m-a zărit, era leșinată, avea nevoie de un bărbat, nu mi-a rezistat. I-am pus-o din prima, făceam ce doream din ea. Așa am făcut mereu.
