Liniștea pe care o „auzi” când ajungi pe platourile lor, după o ascensiune nu foarte abruptă, te face să te simți un fel de stăpân al lumii. De la înălțimile nu foarte mari ale „Acoperișului Dobrogei” toate zgomotele cotidiene par lipsite de importanță. „Până nu ajungi să-i vezi, nu prea îți vine să le spui munți. După ce treci pe acolo, poți înțelege mai mult cât de trecătoare sunt toate”, spune, în recenzia lui, Vladimir, care a vizitat Munții Măcin în urmă cu un an. „Un loc de poveste. Nu se poate ilustra în cuvinte. Trebuie să mergi acolo, să vezi și să simți”, afirmă și Teodor. „Cei mai vechi și cei mai frumoși.”, „Peisaje de poveste”, „Un loc de basm”, „Acolo sus te simți ca pasărea cerului.”, „Aspect de Făgăraș cu eforturi minime”, „Cred că au devenit, oficial, munții mei preferați din România. Sunt magici”, sunt alte câteva recenzii de la vizitatori.
Temple magice, energii și porți stelare lângă Sfinxul dobrogean
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
Și da, acest strop de magie despre care vorbesc drumeții poate fi real. Profesori universitari, arheologi și cercetători din Tulcea, Brăila și Galați susțin că formațiunile de pe Vârful Vraju, de pildă, ar fi putut constitui, cu milenii în urmă, un templu magic antropic sau chiar natural. Unde mai pui că Munții Măcin au și ei Sfinxul lor, astfel încât povestea energiilor Sfinxului din Munții Bucegi poate avea o variantă similară și în Dobrogea. În plus, oamenii de știință asemuiesc megaliții regăsiți în Munții Măcin cu așa-zise porți stelare, care fac legătura cu alte dimensiuni.
Turiști din Japonia sau chiar Australia
Cascada din Cheile Chediului și câmpurile aurii din Chervant
Peisajele pot fi admirate în orice anotimp, însă pentru vizitarea cascadei din Cheile Chediului anotimpul ideal este primăvara, pentru că atunci poate fi privită cum se revarsă, în toată splendoarea, apa provenită de la zăpezi și ploi. Atunci cascada este spectaculoasă. Pe timpul verii ajunge chiar să sece. Deși constă într-o cădere de apă de la mică înălțime, cascada este remarcabilă și datorită stâncilor printre care se scurge, dar și a mușchiului ce se dezvoltă pe stâncă. Nu se cunoaște clar originea denumirii, însă este posibil să provină de la termenul ”kedi” care în limba turcă înseamnă pisică. Și cum în zonă sunt multe pisici sălbatice, este foarte probabil ca aceasta să fie explicația numelui Cheile Chediului.
Revenind cu picioarele pe pământ dobrogean, trebuie spus că Parcul Național Munții Măcinului se întinde pe o suprafață de aproape 12.000 de hectare. Munții Dobrogei sunt un fel de străbunici ai celorlalte formațiuni muntoase ale țării, fiind cei mai bătrâni, cu o vechime de sute de milioane de ani. Așadar, s-au format cu mult înainte de apariția primilor dinozauri. Munții Măcin sunt un tezaur și prin prisma marii diversități a faunei, florei și vegetației. Acest paradis al biodiversității adună peste180 de specii de păsări, 47 de specii de mamifere, peste 900 de varietăți de fluturi și 11 specii de reptile. Marea bogăție de floră și vegetație a Munților Măcin este reprezentată de aproape 1.900 de specii de plante reprezentând aproximativ 50% din Flora României, din care 72 sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile. În timpul anului, parcul este vizitat nu doar de turiști români, ci și de peste hotare, din țări precum Anglia, Germania sau chiar din colțuri mai îndepărtate ale lumii precum Japonia sau Australia. Vara, turiștii, cu precădere cei din județele învecinate Brăila și Galați, sunt atrași de bujorul dobrogean care înflorește în luna mai, colorând tabloul de stepă.
