O țară care dezbate mai bine de două săptămâni „vergeturile și șuncile” marca Buhnici, dar tace și înghite când statul supraimpozitează firmele este o țară pierdută, care își merită soarta.
Cu câteva zile înainte ca diabolica măsură luată de Guvernul României să intre în vigoare, afirmațiile „teleastului” și ale „minorei” lui au reușit să capteze aproape în totalitate atenția publicului din România, de la orice altă problemă.
De la Dana
Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri.
Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! →
Puteau să aterizeze extratereștrii la baza Bobocu, putea să vină și să treacă sfârșitul lumii sau Doamne ferește!, să ne dea Guvernul vestea că va tăia pensiile speciale (vise, tată!), că nu interesa pe absolut nimeni!
La noi, (și nu numai!) binoclatul în oglindă și preocuparea pentru aspectul fizic sunt sporturi naționale. Și aici a lovit „bufnița”. Dar a făcut-o, oare, singur? Din proprie inițiativă? Așa, după ce a băut o jumătate de bere?
Dacă nu a fost așa, și eu mă înșel, a existat, în mod cert, un vector de amplificare, care a făcut din rahat bici, care să trosnească și să stropească pe toată suprafața iubitei noastre țărișoare.
Am lucrat peste 25 de ani ca jurnalist și secretar de redacție, dar nici la vremea în care „presa liberă” din România copilărea, plină de coșuri și căițe la botic, o știre ca asta n-ar fi trezit absolut niciun interes pentru făcătorii de ziare.
Dacă cineva se ocupă la ora actuală de asemenea diversiuni, înseamnă că suntem pe mâini sigure!
Puțini mai știu felul în care funcționa, în anii comunismului, Departamentul DD al Securității. Nu, nu era vorba de Dan Diaconescu, „DD” semnifica departamentul „diversiune” și „dezinformare” în masă, departament pe care comuniștii îl foloseau pentru a stăpâni masele largi de cetățeni, când aproape toată lumea îi înălța osanale primului cizmar al țării.
