Ziarul nostru a fost contactat recent de Niraj (nume schimbat din motive de siguranță), un cetățean nepalez venit să muncească în România care a fost înșelat de ceea ce credem că ar fi o adevărată rețea de trafic de muncitori. De altfel Niraj, ajutat de avocata sa, Mădălina Scurtu, a și depus o plângere penală la adresa societății comerciale din România care l-ar fi înșelat.
A plătit 9000 de Euro ca să fie angajat în România.
Trista poveste a lui Niraj începe în urmă cu câteva luni când, aflat în Nepal, a contactat o agenție de plasare a forței de muncă din țara sa pentru a lucra în Uniunea Europeană. Firma de acolo i-a cerut 9.000 de euro, o sumă enormă pentru Nepal, cam cât câștigă un muncitor nepalez angajat pe salariul minim în trei ani! Niraj a reușit să se împrumute de acestă sumă, apelând inclusiv la niște persoane “binevoitoare”, echivalentul probabil al cămătarilor de la noi. Toate bune și frumoase până la momentul în care a ajuns în România, la firma angajatoare, S.C. BISAR LOGISTICS S.R.L. Deși reprezentantul acestei firme, KOVALCHUK IHOR, a emis o Scrisoare de garanție către Ambasada României la New Delhi, India, prin care garanta angajarea lui Niraj pe o durată de 2 ani, cu cazare asigurată în Ilfov, Ștefăneștii-de-Jos, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.
Astfel, la sosirea în țară, Niraj a fost cazat într-o locație din Bolintin-Vale, în condiții inumane, fiind nevoiți să locuiască și 24 de persoane într-o cameră, având la dispoziție o singură baie. De altfel puteți vedea în acest video în ce condiții sunt cazați muncitorii străini. Niraj a trecut peste aceste neajunsuri și și-a văzut de lucru. Dar, la scurt timp după angajare, a fost obligat să semneze mai multe documente redactate în limba română, fiind mințit că sunt niște formalități necesare pentru desfășurarea contractului. Când a încercat să întârzie semnarea acestor acte și a cerut traducerea lor, a fost amenințat că dacă nu le semnează, va fi deportat. Cedând acestor amenințări, a semnat ceea ce ulterior, s-a dovedit ca fiind o demisie și un acord de încetare a contractului de muncă.
Iată ce declară Niraj despre acest episod: „Am întrebat ce anume conțin cele două documente, iar răspunsul primit a fost că trebuie să le semnez pentru a putea munci în continuare, iar, în cazul unui refuz de semnare, mi s-a spus în mod clar că voi fi deportat în Nepal. Cele două documente erau: Demisia și Decizia de încetare a contractului. Deși nu cunosc limba română, niciunul dintre documentele nu a fost redactat în modalitate bilingvă, română și engleză, limbă pe care o cunosc la nivel peste mediu. Absolut toate documentele pe care subsemnatul am fost forțat să le semnez au fost redactate exclusiv în limba română. La data de 01.10.2024, am fost chemat la sediul societății și mi-a fost înmânată o foaie de hârtie pe care era scris în română Am primit un exemplar astăzi, solicitându-mi-se să copiez exact aceste cuvinte pe fiecare pagină a Adeverinței eliberate și să semnez. Este absolut ilogic ca eu, care am venit din Nepal în scopul de a munci în cadrul unei relații de muncă stabile și durabile, să solicit – după doar 2 luni de la data încheierii Contractului individual de muncă – încetarea acestuia prin demisie.”
Schema
După semnarea acelor documente, i s-a solicitat să părăsească locul de muncă. Deși a insistat în repetate rânduri să i se comunice motivele pentru care a fost dat afară, reprezentantul societății a refuzat să mai comunice cu el. În lipsa unui contract de muncă, Niraj nu mai avea drept de ședere în România fiind în pericol de a fi deportat. Atunci, “întâmplător”, s-a prezentat la locația unde locuia un reprezentant al unei firme românești care i-a solicitat suma de 3.000 Euro pentru a-l ajuta să găsească un alt angajator.
Niraj se află acum într-o situație disperată: la peste 5000 de km de țara natală, cu perspectiva sumbră de a se întoarce în Nepal fără posibilitea de a returna cei 9000 de euro împumutați. Dacă nu-și plătește împrumutul, viața sa ar putea fi în pericol…
O rază de speranță
Printr-o întâmplare fericită, Niraj o întâlnește pe avocata Mădălina Scurtu cu o experiență de peste 20 de ani în drept comercial, contencios administrativ și drept civil. Aceasta ne-a declarat că a decis să se implice în acest caz pentru că “Am încercat mereu să ajut atunci când văd lucruri nedrepte. Cred că doar așa putem face mai bună lumea în care vor crește copiii noștri”.
Împreună cu avocata sa, nepalezul a apelat la justiție și la sprijinul autorităților române, depunând printre altele și o plângere penală pentru infracțiunea de înșelăciune la adresa S.C. BISAR LOGISTICS S.R.L și a administratorului acesteia, KOVALCHUK IHOR.
Sistem de recrutare cu deficiențe majore
Niraj este doar unul dintre cazuri de muncitori străini traficați și înșelați de ceea ce a devenit un adevărat fenomen. Problema începe de la firmele de recrutare, adesea fără un istoric clar, care obțin avize de muncă pentru sute de migranți, fără a se asigura că aceștia vor avea condiții de lucru decente. Muncitorii plătesc mii de euro pentru a ajunge în România, cu speranța unui viitor mai bun. Totuși, realitatea cu care se confruntă este adesea cruntă.
Exploatarea și traficul de muncitori
Așa cum a arătat recent presa românească, în România a crescut exponențial numărul rețelelor de trafic de persoane. În centrul acestor rețele de exploatare se află diverse firme de recrutare conduse de persoane suspectate de implicare în trafic de migranți și spălare de bani. Un exemplu în acest sens ar fi rețeaua de trafic de migranți din Timiș, destructurată recent de procurorii antimafia, despre care Rise Project a povestit pe larg aici: Afacerea „Migrantul”
Experții în combaterea traficului de persoane subliniază că firmele de recrutare funcționează ca intermediari ce transformă muncitorii în „sclavi moderni”. Acești specialiști, precum Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), au avertizat că au apărut mulți „oportuniști” ce profită de lipsa de reglementare a pieței de forță de muncă importată în România.
De altfel, datele Ministerului Public arată că numărul persoanelor trimise în judecată pentru trafic de migranți a crescut considerabil în ultimii ani.
Abuzuri intolerabile
Situația muncitorilor asiatici aduși în România reprezintă un exemplu grăitor al unui sistem de recrutare și imigrație nefuncțional, exploatat de rețele de trafic de persoane. Este necesară o reglementare strictă și o monitorizare atentă pentru a preveni astfel de abuzuri și a proteja drepturile muncitorilor străini. În absența unor măsuri concrete, România riscă să rămână un punct vulnerabil în rețeaua europeană de trafic de persoane.
