O nouă figură controversată, sub pseudonimul „Raisa” sau „Raisa Ekaterina Ivatenko”, atrage atenția publicului pe TikTok prin declarații și teorii conspirationiste care au stârnit controverse și au acumulat sute de mii de vizualizări. Aceasta susține că ar fi fost agent al Serviciului Secret al Armatei (DGIA), deținând gradul de locotenent-colonel în rezervă, și că ar avea un doctorat în Strategie Militară și Antiterorism, obținut în Rusia, fiind implicată în misiuni internaționale în Angola și Rusia.
Totuși, multe dintre aceste afirmații sunt greu de verificat, iar istoricul Mădălin Hodor a dezvăluit că numele real al acestei persoane ar fi Fica Marcela-Simona, cunoscută pentru trecutul său controversat.
Teorii și mesaje halucinante
Printre teoriile promovate de „Raisa” se numără ideea că incendiul de la clubul Colectiv a fost cauzat de napalm, iar pentru susținerea acestei afirmații, aceasta susține că ar deține un raport secret al pompierilor. De asemenea, ea promovează o retorică pro-Putin, susținând că liderul rus este un prieten al României. Mesajele sale, însoțite de muzică dramatică și tonuri amenințătoare, au reușit să atragă un număr mare de urmăritori, care sunt captivați de teoriile sale senzaționale, deși fără dovezi concrete.
Controversele și reacțiile experților
Activitatea „Raisei” pe rețelele sociale a fost descrisă de istoricul Mădălin Hodor drept o continuare a unui șir de afirmații conspirationiste, inclusiv despre Hexi Pharma, pandemia de COVID-19 și negarea existenței statului român postcomunist. De asemenea, Hodor subliniază că aceste teorii sunt alimentate de publicul care preferă să creadă scenarii elaborate, satisfăcându-le nevoile emoționale și cognitive. În ciuda lipsei de dovezi, „Raisa” reușește să atragă atenția și să adune un număr mare de vizualizări pe TikTok, alimentând un climat de dezinformare.
Provocările rețelelor sociale și responsabilitatea platformelor media
Fenomenul „Raisa” reflectă o tendință mai largă de ascensiune a personajelor conspirationiste în spațiul digital, amplificat de platformele sociale și de mass-media. Invitația acesteia la Realitatea Plus, un canal media important, a contribuit la creșterea notorietății sale, dar și la promovarea unor teorii dăunătoare. Astfel de apariții pot atrage audiență pe termen scurt, dar pot contribui la polarizarea opiniei publice și la subminarea încrederii în instituțiile statului.
Impactul asupra opiniei publice și necesitatea unei evaluări critice
Ascensiunea „Raisei” pune în evidență cum persoanele care promovează teorii conspirationiste pot câștiga notorietate online, indiferent de credibilitatea lor. Aceasta subliniază necesitatea unei mai mari responsabilități din partea platformelor digitale și a mass-media, care ar trebui să promoveze un discurs bazat pe fapte și raționament critic. Publicul trebuie să fie mai atent și mai critic în consumul de informații, iar instituțiile media ar trebui să își asume un rol activ în combaterea dezinformării. Într-o lume dominată de rețelele sociale, capacitatea de a distinge între adevăr și ficțiune devine mai importantă ca oricând.