România se confruntă cu o situație economică tensionată, care pune în pericol plata pensiilor și salariilor bugetare în 2025. Deși pensiile vor crește în curând pentru peste 4 milioane de pensionari, această majorare vine cu riscuri semnificative. Scăderea ratingului de țară și datoria publică tot mai mare generează presiuni asupra bugetului. Agenția Fitch a retrogradat perspectiva de rating a României de la BBB- stabil la BBB- negativ, ultimul nivel din categoria “investment grade”.
O retrogradare suplimentară la junk ar însemna:
- Costuri mult mai mari pentru împrumuturile externe.
- Acces limitat la fonduri internaționale.
- Creșterea poverii financiare asupra economiei naționale.
Situația este similară și în evaluările celorlalte mari agenții, Moody’s și Standard & Poor’s, care avertizează asupra vulnerabilității economice a țării.
România își susține plata pensiilor și salariilor bugetare prin împrumuturi externe. Cu o datorie publică de 53,1% din PIB (în septembrie 2024), țara este la doar 2% de pragul legal de 55%. Depășirea acestuia ar putea duce la:
- Înghețarea pensiilor și salariilor.
- Creșterea inflației, care ar reduce puterea de cumpărare a pensionarilor.
- Dobânzi mai mari pentru împrumuturile necesare acoperirii deficitului.
„Ordonanța Trenulețul” – o soluție dificilă:
Ministrul Marcel Boloș a anunțat posibila adoptare a unei ordonanțe care să ajusteze cheltuielile bugetare. Aceasta ar putea presupune:
- Introducerea de noi taxe și impozite.
- Posibile tăieri ale unor beneficii sociale.
- Ajustări pentru pensii și salarii care au crescut semnificativ (cu 40% în septembrie și cu 12% în ianuarie).
Dacă România trece la ratingul junk, capacitatea sa de a susține pensiile și alte cheltuieli sociale va fi sever afectată. În acest context, următorul guvern va trebui să ia măsuri urgente pentru a evita o criză economică profundă, echilibrând nevoile sociale cu sustenabilitatea bugetară.