Casa Scânteii (cunoscută inițial drept Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „Iosif Visarionovici Stalin”, mai târziu după destalinizare Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „Vladimir Ilici Lenin” sau mai scurt Casa Scînteii - numele se scria cu „î”, după modelul ortografic de inspirație sovietică, adoptat în 1953) - în prezent denumită Casa Presei Libere este o clădire cu o înălțime de 104 m construită între anii 1952-1957 de către arhitecții Nicolae Bădescu și Horia Maicu, șef de proiect fiind Panaite Mazilu.
Stilul este realist socialist, o formă comunistă de la începutul secolului 20 de neoclasicism, care a apărut ca reacție la modernism, mai ales la modernismul Art Deco, care în viziunea comuniștilor aparținea „capitalismului putred vestic”.
Clădirea este un ansamblu format din patru laturi ce adăpostesc o curte interioară mare, plus încă două ansambluri sub formă de „U”, care sunt legate de corpul din față, ansambluri ce au rămas deschise pentru a se construi după aceea un teatru și o casă a sindicatelor. Deoarece cheltuielile de construcție au fost foarte mari, teatrul și casa sindicatelor nu au mai fost ridicate.
Arhitectura a fost inspirată de clădirile înalte din Moscova, precum Universitatea Lomonosov, Leningradskaia Gastinița (Hotelul Leningrad). O altă clădire care a avut aceeași sursă de inspirație este Palatul Culturii și Științei din Varșovia.
