Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a susținut că una dintre cele mai mari probleme ale României în zona sustenabilității nu este lipsa strategiilor sau a planurilor, ci felul în care acestea sunt aplicate în practică. Potrivit ei, de fiecare dată când se încearcă implementarea unor măsuri, apar intervenții punctuale, cereri de derogare și presiuni pentru excepții, care ajung să schimbe constant regulile jocului.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Competitive Sustainability Summit, organizat de News.ro, unde ministrul a vorbit despre predictibilitate, stabilitate legislativă și efectele pe care le au modificările frecvente asupra mediului economic. Mesajul transmis a fost unul critic la adresa practicilor administrative care, în opinia sa, slăbesc coerența politicilor publice.
„Avem strategii peste strategii, dar se schimbă mereu”
Diana Buzoianu a spus că România are deja suficiente documente de strategie, planuri și viziuni adoptate în ultimii ani, însă problema apare în momentul în care acestea trebuie puse în aplicare. Ea a descris un mecanism repetitiv în care prioritățile de moment, intervențiile politice și solicitările de ajustare duc la rescrierea constantă a regulilor.
„Realitatea este că avem strategii peste strategii, planuri care au fost adoptate în ultimii ani. Teoretic, viziunea ar fi trebuit să fie clară până acum pentru toată lumea. Ce se întâmplă în practică este că în politica românească și în administrația din România tot timpul apar focuri care trebuie să fie stinse”, a afirmat ministrul.
În viziunea sa, această instabilitate afectează capacitatea instituțiilor de a urmări obiective pe termen lung, iar schimbările dese reduc eficiența oricărei politici publice. Buzoianu a sugerat că, în loc să existe o aplicare consecventă a regulilor deja asumate, apar mereu noi ajustări care diluează rezultatele așteptate.
Critici la adresa cererilor de excepție
Ministrul Mediului a mers mai departe și a vorbit direct despre ceea ce consideră a fi una dintre cauzele principale ale blocajelor administrative: solicitările de excepții. În opinia sa, acestea apar atunci când anumite interese cer tratament preferențial, iar efectul este modificarea succesivă a legilor și strategiilor.
„Problema României nu este că nu are legislația bună cât de cât sau că nu are strategiile sau planurile, problema României este că de fiecare dată când s-a încercat implementarea unor strategii sau unor planuri, cineva a dat niște telefoane și a zis: Stați, dar mie nu, hai să facem o excepție pentru noi!”, a spus Diana Buzoianu.
Mesajul său a fost că astfel de intervenții creează un precedent periculos, pentru că transformă regulile generale în reguli negociabile. În timp, acest lucru duce la lipsă de încredere în instituții și la un cadru legislativ perceput ca instabil și imprevizibil.
Investitorii, printre cei mai afectați
Un alt punct important al intervenției sale a vizat mediul de afaceri. Diana Buzoianu a subliniat că investitorii sunt printre cei mai afectați de schimbările dese, deoarece proiectele lor sunt construite pe termen lung și presupun resurse financiare, umane și logistice importante.
„Dumneavoastră, cei care sunteți aici, sunteți principalii oameni care suferă de pe urma acestui lucru, pentru că voi sunteți cei care faceți investiții pe termen lung, vă puneți capital și resurse umane financiare ca să gestionați planurile și strategiile pe care ministerele și Guvernul le adoptă”, a declarat ministrul.
Potrivit acesteia, investitorii nu își pot schimba planurile de la o lună la alta, în funcție de evoluțiile politice, iar lipsa de predictibilitate poate descuraja proiectele și poate afecta competitivitatea. În acest context, stabilitatea legislativă devine esențială pentru orice strategie de dezvoltare durabilă.
Ministrul a mai spus că, de la preluarea mandatului, a încercat să aducă mai multă claritate și să scoată la iveală practicile care nu respectă legislația, tocmai pentru a crea un cadru corect și previzibil. În opinia sa, doar prin aplicarea consecventă a regulilor și prin limitarea excepțiilor se poate construi un mediu administrativ funcțional și credibil.
Declarațiile vin într-un moment în care dezbaterea despre sustenabilitate, investiții și calitatea administrației rămâne una importantă, mai ales în sectoarele în care deciziile publice au efecte directe asupra economiei și asupra încrederii în instituții.
