Toate cererile formulate de Călin Georgescu în procesul opririi alegerilor, respinse de Curtea de Apel București

Curtea de Apel București a respins toate solicitările formulate de Călin Georgescu și de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept în cadrul procesului intentat pentru anularea deciziilor Biroului Electoral Central (BEC) privind sistarea procesului electoral aferent turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024. Instanța a subliniat că hotărârile Curții Constituționale a României (CCR) sunt definitive și general obligatorii, iar deciziile BEC au fost luate în concordanță cu acestea.

Cereri și argumente respinse de instanță

1. Anularea deciziilor BEC
   Georgescu a solicitat anularea deciziilor BEC din 6 și 8 decembrie 2024, care au pus capăt procesului electoral, și refacerea turului al doilea al alegerilor prezidențiale cu el și Elena Lasconi ca și candidați. Instanța a considerat că aceste cereri contravin caracterului obligatoriu al Hotărârii nr. 32/2024 a CCR.
2. Atacarea notelor informative ale serviciilor de informații
   Contestatarul a cerut anularea documentelor desecretizate de CSAT, susținând că acestea ar fi influențat decizia CCR. Instanța a respins cererea, arătând că respectivele documente nu constituie acte administrative și nu pot face obiectul anulării în instanță.
3. Acuzarea BEC de abuz de putere
   S-a invocat încălcarea drepturilor fundamentale prin deciziile BEC, însă Curtea a stabilit că măsurile tehnice luate de BEC au asigurat efectivitatea hotărârilor CCR, fără a aduce atingere drepturilor constituționale ale cetățenilor.
4. Critica modului de funcționare al CCR
   Georgescu a susținut că Hotărârea CCR nr. 32/2024 este „inexistentă” și că nu ar fi avut suport constituțional. Instanța a respins această afirmație, reiterând că hotărârile CCR devin obligatorii din momentul pronunțării.
5. Solicitarea de organizare a unui nou tur de scrutin
   A fost cerută obligarea Guvernului României să stabilească un nou calendar electoral. Instanța a arătat că, în condițiile anulării întregului proces electoral de către CCR, Executivul nu are temei legal pentru o asemenea inițiativă.

Intervenții bizare

În proces, revoluționarul Nica Leon a ridicat obiecții neobișnuite, contestând însăși existența legală a CCR, a Curții de Apel București, a Guvernului, Parlamentului, Statului Român și a funcției de Președinte al României. Instanța a respins aceste cereri ca fiind inadmisibile.

Concluzii ale Curții de Apel

Motivarea instanței evidențiază că toate deciziile BEC au fost conforme cu prevederile legale și cu Hotărârea CCR. S-a reafirmat faptul că dispozițiile CCR sunt definitive și nu pot fi contestate sau nesocotite.

Impactul hotărârii

Prin această decizie, Curtea de Apel București a reafirmat principiul supremației hotărârilor Curții Constituționale, respingând încercările de a contesta autoritatea deciziilor instituționale fundamentale ale statului.