Travel

Pădurea Craiului devine a 7-a destinație ecoturistică

Destinație ecoturistică pentru 3 ani: Pădurea Craiului, din Bihor, primește statutul de la MEDAT. Zona include opt localități.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Pajiște cu căpițe de fân, gard de lemn, un adăpost din scânduri și dealuri acoperite de pădure sub un cer albastru, în Munții Pădurea Craiului
Pajiște cu căpițe de fân, gard de lemn, un adăpost din scânduri și dealuri acoperite de pădure sub un cer albastru, în Munții Pădurea Craiului

Pădurea Craiului, din județul Bihor, a primit pentru următorii trei ani statutul de destinație ecoturistică. Anunțul a fost făcut miercuri, 7 octombrie, de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, potrivit Agerpres. Zona devine a șaptea destinație de acest fel recunoscută oficial în România.

Documentul semnat de ministru acoperă un areal din nord-vestul Munților Apuseni, format din opt localități. Pe pagina sa de Facebook, Darău a scris că recunoașterea „nu este doar un titlu”, ci un model în care natura, patrimoniul, comunitățile locale și economia se dezvoltă împreună.

Cele opt localități din Bihor incluse în arealul recunoscut

Statutul se aplică unui areal din județul Bihor, care cuprinde opt localități:

  • Măgești;
  • Vadu Crișului;
  • Șuncuiuș;
  • Bratca;
  • Bulz;
  • Remeți;
  • Căbești;
  • Roșia.

Munții Pădurea Craiului se află în nord-vestul Munților Apuseni, între Depresiunea Vad-Borod și Depresiunea Beiuș. Cel mai înalt vârf, Hodrâncușa, are 1.027 de metri, iar zona este cea mai apropiată regiune montană de Oradea.

Numele nu trebuie confundat cu cel al Pietrei Craiului, un masiv din Carpații Meridionali, aflat în județele Brașov și Argeș. Despre acesta din urmă Semnal a scris în articolul Moieciu, satul de la poalele Pietrei Craiului și Bucegilor.

Ce înseamnă statutul de destinație ecoturistică

Criteriile fixate de minister

Potrivit MEDAT, o destinație de ecoturism este o destinație turistică ce respectă, în plus, câteva principii. Ea trebuie să proiecteze o imagine de marketing responsabil, care duce la așteptări realiste din partea vizitatorilor. În destinație predomină afacerile cu management durabil.

Comunitățile locale trebuie sprijinite în mod real, iar turiștii și localnicii trebuie informați despre caracterul natural al zonei. Totodată, în teren se aplică măsuri concrete de conservare a naturii.

Un statut cu termen limită

Recunoașterea nu este permanentă. Pădurea Craiului o primește pentru trei ani, iar celelalte șase destinații au termene diferite, între 2026 și 2029. Trei dintre ele au statut valabil până în 2026: Țara Dornelor, Vama Buzăului și Băile Tușnad cu împrejurimile.

Ce pot vizita turiștii în Pădurea Craiului

Peșteri, chei și sate tradiționale

Zona este cunoscută pentru relieful carstic, cu chei, peșteri și trasee de drumeție, dar și pentru satele tradiționale. Pe cursul Crișului Repede, între Bulz și Vadu Crișului, relieful alternează defilee, canioane și peșteri. O prezentare turistică a regiunii vorbește despre aproximativ 340 de peșteri și avene înregistrate.

Materialele de promovare ale destinației menționează patru peșteri amenajate cu alei și iluminat, plus două peșteri pentru speoturism, care se vizitează echipat și cu ghid. Printre atracțiile indicate se numără Cascada Vadu Crișului, Peștera Meziad și atelierele de ceramică din Vadu Crișului.

Drumeții, cicloturism, via ferrata și rafting

Aceleași materiale enumeră 17 trasee de drumeție marcate, cinci poteci tematice, un parcurs de via ferrata și un traseu ușor de rafting. Spotmedia notează că zona permite și ciclism, alături de alte activități în aer liber.

Pentru bicicliști, un proiect anterior de doi ani, relatat de Agerpres, a prevăzut marcarea a nouă trasee de mountain bike, cu o lungime totală de 300 de kilometri. Alte idei de drumeție în țară găsiți în articolul Semnal despre traseele montane spectaculoase din România.

O arie protejată în centrul zonei

Situl Natura 2000 Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului este cea mai mare arie protejată din județul Bihor, potrivit documentației unui proiect finanțat prin Granturile SEE. Proiectul a pregătit două documente de planificare: conceptul de dezvoltare ecoturistică și planul de interpretare a patrimoniului natural și cultural. Evenimente de promovare au avut loc în Norvegia, în 2016 și 2017.

Valoarea naturală a zonei este documentată și științific. Un studiu al Universității din Oradea, publicat în 2015, a identificat în pădurile din Munții Pădurea Craiului 31 de specii de plante și 45 de specii de animale rare, amenințate, endemice sau relicte.

Celelalte șase destinații ecoturistice din România

Potrivit datelor MEDAT citate de Agerpres, România are acum șapte destinații de ecoturism recunoscute. Cele șase existente, cu perioada de valabilitate a statutului, sunt:

  • Ținutul Zimbrului - Parcul Natural Vânători, județul Neamț (până în 2028);
  • Eco Maramureș - Mara - Cosău - Creasta Cocoșului, județul Maramureș (până în 2029);
  • Țara Dornelor, județul Suceava (2026);
  • Țara Hațegului, județul Hunedoara (2027);
  • Vama Buzăului, județul Brașov (2026);
  • Băile Tușnad și Împrejurimile, județul Harghita (2026).

Pentru o ieșire în natură în această perioadă, Semnal a prezentat și cinci destinații de vizitat toamna în România.

Ce spune ministrul despre beneficiile pentru localnici

Darău a susținut că o destinație nu se construiește doar din frumusețea locului, ci și prin administrare, infrastructură, servicii bune și promovare coerentă. În opinia sa, turismul trebuie să aducă mai mult comunităților gazdă: oportunități pentru antreprenorii locali, locuri de muncă și venituri care rămân în comunitate.

Ministrul a adăugat că România are locuri extraordinare și trebuie să devină tot mai bună în a le transforma în destinații competitive, recognoscibile și responsabile. În informațiile publicate până acum nu apar detalii despre fonduri sau măsuri concrete pentru cele opt localități.

Surse: Agerpres, preluat de Economica.net; Spotmedia; Granturile SEE; Universitatea din Oradea. Foto: Nicu Farcaș / Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0), imagine decupată.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.