Orașul italian Taranto, din regiunea Puglia, pregătește deschiderea primului sanctuar marin din Europa pentru delfini eliberați din acvarii și delfinarii aflate în curs de închidere. Refugiul, numit San Paolo Dolphin Refuge, se află lângă insula San Paolo, în golful Mar Grande, și este al doilea proiect de acest tip din lume. Inițiativa aparține asociației Jonian Dolphin Conservation (JDC), condusă de biologul marin Carmelo Fanizza, potrivit CNN.
Legătura veche dintre oraș și delfini
Legenda spune că orașul a fost fondat de Taras, fiul lui Poseidon, salvat de un delfin după un naufragiu între Italia și Grecia. Numele Taranto vine chiar de la el. Delfinul a rămas simbolul orașului, prezent pe stema locală și pe emblema echipei de fotbal.
În prezent, în apele golfului Taranto trăiesc mai multe specii de delfini, printre care delfinul-cu-bot-de-sticlă, delfinul spinner și delfinul dungat, în număr de câteva mii de exemplare. Vizitatorii pot observa animalele din zidurile cetății vechi sau în cadrul unor excursii organizate pe mare.
Un sanctuar cu monitorizare permanentă
Refugiul ocupă o suprafață de șapte hectare, marcată de patru geamanduri galbene echipate cu senzori. Acestea colectează date despre calitatea apei și a aerului și înregistrează zgomotul subacvatic printr-un hidrofon, informații trimise în timp real către o cameră de control de la sediul JDC.
Zona este dotată și cu camere subacvatice și un sistem bazat pe inteligență artificială, care poate semnala automat orice neregulă din mediul înconjurător. O cabină plutitoare va servi drept spațiu de lucru și odihnă pentru personal, iar o platformă separată va fi folosită de medicii veterinari pentru îngrijirea animalelor.
Ce se întâmplă cu delfinii din delfinariile închise
Proiectul răspunde unei probleme apărute în Franța, unde o lege intră în vigoare din decembrie 2026 și interzice spectacolele cu delfini și balene în captivitate. Închiderea acestor delfinarii ridică întrebarea ce se întâmplă cu animalele rămase fără adăpost.
Fanizza explică pentru CNN că eliberarea directă în mare deschisă nu este o opțiune pentru delfini care și-au petrecut viața într-un bazin de beton. De aceea, echipa JDC a conceput refugiul ca pe o etapă intermediară, în care animalele se pot obișnui treptat cu mediul natural, sub supraveghere.
Un proiect-pilot pentru un grup mic de delfini
Luna aceasta, JDC a primit ultimele autorizații necesare pentru finalizarea refugiului, după cinci ani de monitorizare a apei, a fundului mării, a aerului și a nisipului din zonă, începută în 2018. Echipa susține că activitatea industrială din apropierea orașului, asociată în trecut cu combinatul siderurgic Ilva, nu afectează calitatea apei din perimetrul sanctuarului.
La început, refugiul va găzdui doar un grup mic de delfini, ca proiect-pilot, pentru ca specialiștii să stabilească modul corect de gestionare a unei astfel de facilități înainte de o eventuală extindere.
Kètos, centrul de observație deschis publicului
Refugiul propriu-zis nu va fi accesibil vizitatorilor. În schimb, JDC a amenajat centrul Kètos, într-un palazzo din cetatea veche a Tarantoului, cu o sală de vizionare dotată cu ecrane și echipamente de monitorizare, de unde publicul și cercetătorii vor putea urmări delfinii din refugiu. Clădirea găzduiește și o bibliotecă, laboratoare și spațiul de depozitare a hranei pentru animale.
JDC există din 2009 și organizează excursii educative pe mare, în cadrul cărora participanții devin „cercetători pentru o zi” și contribuie la înregistrarea observațiilor despre delfini. Asociația are peste 6.000 de membri activi, potrivit CNN.
Un oraș care își reconstruiește imaginea
Taranto a fost multă vreme asociat cu poluarea produsă de combinatul Ilva, aflat chiar lângă mare. În ultimii ani, orașul a redus activitatea siderurgică și a impus reguli de mediu mai stricte, în timp ce încearcă să atragă turismul, inclusiv prin nave de croazieră și proiecte de regenerare urbană.
Pentru Fanizza, refugiul de delfini reprezintă punctul culminant al unui proiect pornit acum aproape un deceniu și o șansă ca orașul „celor două mări” să fie asociat din nou, în primul rând, cu delfinii care i-au dat numele.
