Test IQ
Raționament figural, în patru subteste cronometrate.
Cum se desfășoară
Testul are 50 de itemi de raționament figural, în patru subteste cronometrate: Serii, Clasificări, Matrici și Condiții, în total 12 minute și 30 de secunde. Itemii sunt originali, generați după reguli, din aceeași familie de teste „culture-fair”: nu cer cunoștințe de limbă sau de cultură generală.
Înainte de fiecare subtest vezi instrucțiunile, iar cronometrul pornește când apeși „Start subtest”. Pe ecran apare câte o întrebare; după ce alegi o variantă, treci la următoarea, fără întoarcere. Când timpul unui subtest se termină, treci la subtestul următor.
Nu îți cerem nume, adresă de e-mail sau cont, iar pagina nu salvează nimic în browserul tău. Răspunsurile se păstrează fără legătură cu persoana ta, ca testul să poată fi calibrat.
Scorul afișat la final este provizoriu: vine dintr-un model teoretic, nu din norme măsurate. Acesta nu este testul Mensa.
Ce măsoară testul
Testul măsoară raționamentul fluid: capacitatea de a găsi o regulă într-o situație nouă și de a o aplica mai departe. Nu are cuvinte, cifre de calculat sau întrebări de cultură generală. Toate întrebările sunt figuri: serii care continuă după o regulă, figuri dintre care una nu se potrivește, matrici cu o căsuță goală și poziții ale unui punct față de mai multe forme.
Ce nu măsoară: cât știi, cât de bine scrii sau vorbești, creativitatea, memoria pe termen lung, inteligența emoțională sau cât de bine te descurci cu oamenii. Un scor la un test de raționament figural spune ceva despre o singură abilitate, măsurată într-un sfert de oră.
Cum e construit
Testul are patru probe cronometrate: Serii, Clasificări, Matrici și Condiții, în total 12 minute și 30 de secunde. Sunt aceleași familii de probe ca în testele „culture-fair”, gândite să nu depindă de limbă sau de școala pe care ai făcut-o.
Întrebările sunt originale. Nu sunt copiate din testele comerciale, care sunt protejate prin drepturi de autor; sunt generate după reguli, dintr-o bancă de câteva sute de itemi, iar fiecare test primește o combinație proprie. Cronometrul și răspunsurile corecte stau pe server, nu în pagină.
Nu îți cerem nume, e-mail sau cont și nu îți cerem bani ca să vezi rezultatul. Răspunsurile se păstrează fără legătură cu persoana ta: din ele vom calcula, în timp, normele reale ale testului.
Cum citești rezultatul
Scorul IQ arată cum te situezi față de alții, nu o cantitate absolută. Media e 100 prin definiție. Pe scala folosită cel mai des, cea cu abaterea standard 15, cam două treimi dintre oameni au între 85 și 115, iar peste 130 ajung cam 2 din 100.
Aceeași performanță poate avea cifre diferite pe teste diferite, pentru că testele folosesc scale diferite. De aceea rezultatul îți arată scorul pe două scale: cea cu abaterea standard 15 și cea cu abaterea standard 24, folosită de testele Cattell. Pragul de top 2% invocat de Mensa înseamnă, de exemplu, 132 pe testul Stanford-Binet și 148 pe testul Cattell.
Sub scor vezi o bandă: semnul ± urmat de un număr. Un test de 50 de întrebări nu poate măsura la un punct precis; banda arată intervalul în care se află, cel mai probabil, scorul tău.
Scorul este, deocamdată, provizoriu. Normele unui test se calculează din rezultatele a mii de oameni; până le avem, scorul vine dintr-un model teoretic al dificultății întrebărilor. Când normele reale vor fi gata, o vom spune pe această pagină.
Testul nu este testul Mensa și nu are valoare de admitere în Mensa sau în altă organizație.
Limitele unui test online
Un test dat acasă, pe telefon sau pe laptop, nu este o evaluare psihologică. Oboseala, un ecran mic, o notificare în mijlocul unei probe sau o conexiune lentă pot coborî scorul. A doua încercare iese de obicei mai bine decât prima, și nu pentru că te-ai făcut mai deștept între timp: ai învățat tipurile de probe. Dacă ai nevoie de o evaluare cu valoare reală, pentru școală, pentru un diagnostic sau pentru o decizie importantă, mergi la un psiholog autorizat.
Un exemplu rezolvat
?- A
BRăspunsul corect- C
- D
- E
- F
Privește fiecare rând de la stânga la dreapta. Forma și culoarea se schimbă de la o căsuță la alta: pe fiecare rând apar o stea, un triunghi și un pătrat, fiecare în altă culoare, gri, alb sau negru.
Apoi privește coloanele de sus în jos. Pe fiecare coloană, fiecare formă și fiecare culoare apar o singură dată.
Căsuța goală trebuie să respecte ambele reguli în același timp, deci răspunsul corect este varianta B.
În test, întrebările de acest fel devin tot mai grele: regulile se combină, iar variantele greșite seamănă tot mai mult cu cea corectă.
Mituri și fapte
Primul test de inteligență nu a fost făcut ca să claseze oamenii. Alfred Binet l-a creat în 1905, în Franța, ca să găsească elevii care nu țineau pasul la școală și aveau nevoie de ajutor.
„Coeficientul” din IQ era chiar o împărțire. Psihologul german William Stern a propus termenul în 1912: vârsta mentală raportată la vârsta reală. Testele de azi nu mai calculează așa; scorul arată cât de departe ești de media celor de vârsta ta. Numele a rămas.
Și armata americană a avut un test fără cuvinte. În 1917, recruții care nu știau să citească sau nu vorbeau engleza primeau testul Army Beta, făcut din imagini și figuri. E aceeași idee ca la testul de pe această pagină.
Matricile au aproape 90 de ani. John C. Raven a publicat în 1938, în Marea Britanie, testul cu matrici progresive, devenit unul dintre cele mai folosite teste de raționament din lume. Proba „Matrici” de aici face parte din aceeași familie, cu itemi originali.
Scorurile au crescut de la o generație la alta. Fenomenul se numește efectul Flynn. O analiză a 271 de studii, cu aproape 4 milioane de participanți din 31 de țări, a găsit o creștere de aproximativ 3 puncte pe deceniu la scorul total și de aproximativ 4 puncte pe deceniu la raționamentul fluid, adică exact abilitatea măsurată aici.
În unele țări, creșterea s-a oprit. În Norvegia, scorurile recruților au crescut până la generația născută pe la 1975, apoi au început să scadă. Comparând frați din aceleași familii, cercetătorii au arătat că și creșterea, și scăderea au cauze de mediu, nu genetice.
Nimeni nu știe IQ-ul lui Einstein. Einstein nu a dat, din câte se știe, niciun test IQ. Cifrele care circulă, de la 150 la peste 200, sunt estimări fără nicio măsurătoare în spate.
Mensa are 80 de ani. A fost înființată în 1946, la Oxford, de Roland Berrill și Lancelot Ware. Primește membri care se află în primii 2% la un test de inteligență standardizat.
Întrebări frecvente
Cât durează testul?
12 minute și 30 de secunde de lucru efectiv, în patru probe. Între probe poți face o pauză: cronometrul fiecărei probe pornește abia când apeși „Start subtest”. Nu reîncărca pagina în timpul testului: testul se pierde și trebuie început de la capăt.
Este gratuit?
Da. Nu îți cerem cont, e-mail sau plată, nici înainte, nici după rezultat.
Pot să dau testul de mai multe ori?
Da, și de fiecare dată primești alte întrebări. Ține minte însă că a doua încercare iese de obicei mai bine decât prima, pentru că ai învățat tipurile de probe.
De ce e scorul provizoriu?
Pentru că normele unui test se calculează din rezultatele a mii de oameni. Până când le avem, scorul vine dintr-un model teoretic al dificultății întrebărilor.
Este un test Mensa?
Nu. Este un test de raționament figural din aceeași familie de teste, dar nu are legătură cu Mensa și nu poate fi folosit pentru admitere.
Ce se întâmplă cu răspunsurile mele?
Se păstrează fără nume, fără adresă IP și fără nicio legătură cu persoana ta. Le folosim doar ca să calculăm normele testului și ca să vedem care întrebări sunt prea ușoare sau prea grele.
Surse
- Mensa International, „What is IQ?” (Binet 1905, Stern 1912, scala Wechsler, pragul de top 2%: 132 Stanford-Binet, 148 Cattell)
- American Mensa, „Mensa's History” (pragul de top 2%)
- „Army Beta” (1917, recruți analfabeți sau care nu vorbeau engleza)
- „Raven's Progressive Matrices” (publicat în 1938)
- J. Pietschnig, M. Voracek, „One Century of Global IQ Gains: A Formal Meta-Analysis of the Flynn Effect (1909-2013)”, Perspectives on Psychological Science, 2015
- B. Bratsberg, O. Rogeberg, „Flynn effect and its reversal are both environmentally caused”, PNAS, 2018
- „The Search for Albert Einstein's IQ”, Riot IQ, 2025 (inventarul cifrelor publicate, 150-207, fără nicio măsurătoare)
- „Lancelot Ware” (Mensa, 1946, Oxford)
Text: Redacția Semnal. Actualizat la .