Planeta s-ar putea încălzi mai repede decât arătau estimările anterioare, potrivit unor cercetări recente despre rolul aerosolilor, al norilor și al oceanelor în evoluția temperaturilor globale, relatează BBC. Gazele cu efect de seră rămân principalul motor al încălzirii, dar reducerea poluării cu sulf ar fi eliminat o parte din efectul de răcire care masca, până acum, amploarea reală a fenomenului.
Cercetătorii de la ETH Zurich, conduși de profesorul Reto Knutti, au eliminat din calcule fluctuațiile naturale precum El Niño pentru a izola tendința de fond a încălzirii globale. Concluzia lor este că ritmul încălzirii s-a accelerat în ultimii ani, iar un studiu separat, publicat tot în acest an, a ajuns la o observație similară.
Praful de pe geamurile serei
Explicația trece prin poluarea cu sulf, generată de arderea cărbunelui și a petrolului. Aceasta formează particule minuscule, numite aerosoli sulfați, care reflectă o parte din lumina soarelui înapoi în spațiu, contracarând parțial efectul de încălzire al dioxidului de carbon.
Dr. Oivind Hodnebrog, cercetător la institutul norvegian Cicero, compară efectul cu praful depus pe geamurile unei sere: cu cât se acumulează mai mult, cu atât mai puțină lumină pătrunde înăuntru. Politicile de reducere a poluării, precum Programul privind ploile acide, aplicat în SUA din anii 1990, au curățat treptat aceste geamuri, mai ales în Europa, America de Nord și China.
Spre deosebire de dioxidul de carbon, care rămâne în atmosferă timp de secole, aerosolii de sulfat supraviețuiesc doar câteva zile sau săptămâni. Așa se explică de ce efectul lor de răcire dispare aproape imediat după ce emisiile de sulf scad. Profesorul Piers Forster, de la Universitatea din Leeds, estimează că declinul poluării cu aerosoli adaugă acum aproximativ 0,05-0,1 grade Celsius la încălzirea globală pe deceniu, față de circa 0,2 grade Celsius pe deceniu atribuite gazelor cu efect de seră.
Norii mai rari și oceanele mai calde
Oamenii de știință urmăresc și „dezechilibrul energetic al Pământului" - diferența dintre energia solară absorbită și căldura eliberată înapoi în spațiu. Potrivit lui Knutti, acest dezechilibru s-a triplat aproximativ în ultimele două decenii.
O parte din explicație ține de nori. Pe măsură ce oceanul se încălzește, acoperirea cu nori joși poate scădea, iar norii sunt luminoși, în timp ce oceanul de sub ei este întunecat. Mai puțini nori înseamnă mai multă lumină solară absorbită de mare, ceea ce poate alimenta un ciclu de încălzire suplimentară. Organizația Meteorologică Mondială arată că oceanele s-au încălzit, în ultimele două decenii, de peste două ori mai repede decât în perioada 1960-2005.
Dr. Paulo Ceppi, fizician climatic la Imperial College London, consideră că această legătură dintre încălzire și declinul norilor joși ar putea conta mai mult decât poluarea cu sulf în explicarea fenomenului.
O încălzire cu până la 25% mai mare decât se credea
Norii sunt, în același timp, unul dintre elementele cele mai greu de simulat în modelele climatice folosite pentru prognozele viitoare. Echipa lui Knutti a comparat modelele care au prezis cel mai exact încălzirea recentă și creșterea dezechilibrului energetic al Pământului. Constatarea: acestea sunt și modelele care indică o climă mai sensibilă la gazele cu efect de seră.
Analiza sugerează că aceleași emisii ar putea produce o încălzire cu aproximativ 25% mai mare decât se estima anterior. Un studiu publicat anul trecut în revista Science a ajuns la o concluzie asemănătoare. Conform politicilor climatice aplicate în prezent, lumea se îndreaptă spre o încălzire de aproximativ 2,8 grade Celsius până la finalul secolului; dacă noile estimări se confirmă, Forster spune că traiectoria actuală a emisiilor ar putea duce, în schimb, la o încălzire mai apropiată de 3,5 grade Celsius.
De ce cercetătorii cer prudență
Forster subliniază că accelerarea observată nu înseamnă automat că tendința va continua în același ritm. Observațiile actuale acoperă doar una-două decenii, iar istoricul datelor satelitare este scurt, în timp ce variațiile naturale ale climei rămân mari. Cercetătorii citați de BBC precizează că aceste studii noi nu infirmă estimările climatice anterioare, ci adaugă un grad suplimentar de incertitudine.
Concluzia lor este nuanțată: aerul mai curat nu a provocat schimbările climatice, dar eliminarea unei părți din efectul de răcire al poluării cu sulf a contribuit la accelerarea recentă a încălzirii. Dacă planeta reacționează, într-adevăr, mai puternic la gazele cu efect de seră decât s-a presupus, riscurile cresc odată cu fiecare fracțiune de grad suplimentară, de la valuri de căldură mai severe, la incendii de vegetație care afectează și calitatea aerului.
