Pe strada Erou Iancu Nicolae, o simplă deplasare pe jos, până la Lidl, se poate transforma într-o cursă cu obstacole. Gropi, bălți, noroi aruncat de mașini, trotuare degradate și mirosuri neplăcute de canalizare. În timp ce administrația locală urmărește un statut administrativ superior, locuitorii au o întrebare mult mai simplă: când va arăta și orașul ca un municipiu?
Există orașe în care oamenii se plâng de aglomerație, de lipsa locurilor de parcare sau de traficul infernal. La Voluntari, pe strada Erou Iancu Nicolae, problema începe uneori chiar înainte să ajungi la destinație: trebuie să reușești să mergi pe trotuar fără să te accidentezi, să te murdărești sau să fii transformat într-o victimă colaterală a traficului.
Fotografiile realizate în zonă surprind o realitate greu de ignorat: trotuare deteriorate, porțiuni cu gropi, acumulări importante de apă și zone în care pietonii sunt nevoiți să se descurce printre bălți și noroi.
Iar când plouă, lucrurile devin de-a dreptul neplăcute.
O banală plimbare până la Lidl se poate transforma într-o experiență pe care pietonul nu o uită prea curând. Mașinile trec pe lângă marginea drumului, roțile lovesc apa acumulată, iar aceasta ajunge direct pe trotuar și pe cei care încearcă să-și vadă liniștiți de drum.
Dacă nu ești atent, te poți trezi din cap până în picioare plin de apă murdară și noroi. Ajungi să mergi cu ochii aproape închiși și cu gura strânsă, încercând să eviți următorul val de apă. Nu este o metaforă despre administrație, ci o situație cât se poate de concretă pentru pietonii care circulă prin zonă.
Și atunci apare o întrebare firească: pentru ce mai există trotuarele, dacă oamenii nu le pot folosi în condiții normale?
Gropi pe trotuar, pretenții de municipiu
Nu vorbim despre pretenția unor cetățeni de a avea străzi pavate cu marmură. Vorbim despre lucruri elementare: trotuare practicabile, scurgerea corespunzătoare a apei pluviale, canalizări funcționale și un minim de confort pentru cei care aleg să se deplaseze pe jos.
Sunt gropi care par să fi devenit parte din peisaj. Unele sunt atât de adânci încât ai impresia că administrația a uitat de ele de mai multe mandate. În anumite locuri, simpla traversare a trotuarului presupune atenție sporită, mai ales pentru persoanele în vârstă, părinții cu copii mici sau persoanele cu mobilitate redusă.
Iar problema nu se rezumă la Iancu Nicolae. De-a lungul timpului, au existat și alte sesizări publice privind starea trotuarelor din Voluntari. O petiție publicată pe platforma Declic semnala încă din 2021 că porțiuni ale Bulevardului Voluntari aveau trotuare impracticabile sau chiar lipseau cu totul.
Așadar, nu este vorba despre o nemulțumire izolată, ci despre o problemă de infrastructură pietonală care merită tratată serios.
Canalizarea: un alt capitol pe care administrația nu-l poate ignora
Locuitorii reclamă și mirosurile neplăcute de canalizare din anumite zone ale orașului. Este greu să vorbești despre calitatea vieții într-o localitate în care oamenii trebuie să suporte periodic asemenea neplăceri.
Canalizarea nu este un detaliu tehnic de care să-și amintească administrația doar atunci când apar probleme. Este o infrastructură esențială, iar funcționarea ei corespunzătoare ar trebui să fie o prioritate.
De altfel, chiar în 2026 au fost anunțate noi lucrări de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare din Voluntari. Investițiile sunt necesare și binevenite. Dar cetățenii au nevoie să vadă și rezultatele lor concrete: mai puține probleme, mai puține mirosuri, mai puține bălți și servicii care funcționează.
Taxe și impozite: cetățenii plătesc, dar ce primesc în schimb?
Aici ajungem la una dintre cele mai sensibile întrebări pentru locuitori.
Voluntari nu este o localitate în care cetățenii nu au așteptări. Dimpotrivă. Oamenii plătesc taxe și impozite și au tot dreptul să ceară servicii publice pe măsura obligațiilor financiare pe care le au.
În contextul discuțiilor despre trecerea la rangul de municipiu, problema fiscală a devenit și mai importantă.
