Societate

Drepturi pentru Natură: semnăturile se strâng și în România

Campania de strângere de semnături pentru Inițiativa Cetățenească Europeană „Drepturi pentru Natură” a fost lansată la București, în ziua în care colectarea a început în toată UE.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Alexandra Postelnicu, președinta Pachamama România, și Monica Popescu la lansarea campaniei Drepturi pentru Natură
Alexandra Postelnicu, președinta Pachamama România, și Monica Popescu la lansarea campaniei Drepturi pentru Natură

Pachamama România a lansat marți seară, 13 octombrie 2026, la ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, campania de strângere de semnături pentru Inițiativa Cetățenească Europeană „Drepturi pentru Natură”. Inițiativa cere Comisiei Europene să recunoască, printr-o directivă sau un regulament, ecosistemele ca titulari de drepturi în legislația Uniunii Europene.

Lansarea de la București a avut loc în aceeași zi în care colectarea semnăturilor a început oficial în toată Uniunea Europeană. Potrivit registrului Comisiei Europene, perioada de colectare a pornit pe 13 octombrie 2026 și se încheie pe 13 octombrie 2027.

Ce cere inițiativa „Drepturi pentru Natură”

Inițiativa, intitulată oficial „Rights for Nature: Empower Citizens to Represent and Protect Ecosystems”, a fost înregistrată de Comisia Europeană pe 19 mai 2026, sub numărul ECI(2026)000006. Organizatorii cer ca râurile, pădurile sau zonele umede să nu mai fie tratate juridic doar ca proprietate sau resursă, ci ca entități vii, cu interese și drepturi proprii.

Potrivit organizatorilor, printre drepturile care ar putea fi recunoscute ecosistemelor se numără dreptul de a exista, de a se regenera și de a fi restaurate atunci când sunt deteriorate. Propunerea prevede și un mecanism de aplicare: cetățenii și organizațiile civile ar putea reprezenta ecosistemele în instanță, asemenea unui tutore care acționează în numele unei persoane care nu se poate apăra singură.

Inițiatorii susțin că modelul nu înlocuiește legislația de mediu existentă, ci o completează. Ei fac comparația cu firmele și asociațiile, care au deja personalitate juridică și își pot apăra interesele în fața legii.

Un milion de semnături și praguri naționale

Pentru ca inițiativa să fie validă, organizatorii trebuie să strângă cel puțin un milion de semnături în UE și să atingă pragurile minime în cel puțin șapte state membre. Pentru România, pragul stabilit prin regulamentul european este de 23.760 de semnături.

Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia Europeană este obligată să examineze propunerea și să răspundă oficial. Pot semna cetățenii UE care au drept de vot la alegerile pentru Parlamentul European.

În prima zi de colectare, până la ora 18:30, inițiativa strânsese 8.468 de semnături la nivelul UE, dintre care 80 din România, potrivit datelor publice ale registrului Comisiei Europene. Cele mai multe proveneau, la acel moment, din Țările de Jos, Franța și Belgia.

Pachamama România reprezintă țara în coaliție

Inițiativa este susținută de o coaliție de organizații din 16 state membre. Pachamama România este organizația care reprezintă țara noastră în comitetul director, alături de parteneri din Franța, Germania, Țările de Jos, Spania, Polonia, Suedia, Portugalia, Luxemburg, Belgia, Irlanda, Austria, Cehia și Letonia. Semnal a scris despre sprijinul anunțat de Pachamama România pentru inițiativa europeană încă din iunie.

„Un prim pas spre adoptarea Drepturilor Naturii se face acum în întreaga Europă prin Inițiativa Cetățenească Europeană «Drepturi pentru natură». Natura are dreptul să fie recunoscută ca o ființă vie prin lege, să-i fie recunoscut dreptul de a exista și de a-și continua ciclurile vitale”, a declarat Alexandra Postelnicu, președinta Pachamama România, citată în comunicatul organizației.

Pe scena de la ARCUB, Alexandra Postelnicu a povestit cum a ajuns să se implice în mișcarea Pachamama, după un simpozion al organizației la care a participat în 2008. Pe lista invitaților anunțați de organizatori s-au aflat actrița și regizoarea Vero Căliman, alpinistul Alex Găvan, jurnalistul Mihai Goțiu, profesorul Daniel Constantin Diaconu de la Facultatea de Geografie a Universității din București și Ștefan Ioniță, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor.

De la Ecuador la laguna Mar Menor

Ideea de a acorda drepturi naturii nu este nouă. Ecuadorul a inclus drepturile naturii în Constituție în 2008, iar Noua Zeelandă a recunoscut râul Whanganui ca persoană juridică în 2017. În Europa, laguna sărată Mar Menor din Spania a devenit în 2022, în urma unei inițiative cetățenești, primul ecosistem cu drepturi legale proprii.

Inițiatorul demersului european, avocatul german Emmanuel Schlichter, cofondator al organizației Rechte der Natur, susține că propunerea „îmbină inovația juridică și implicarea activă a cetățenilor”, într-o perioadă în care natura din Europa este supusă unor presiuni mari.

Dezbatere „What if nature had rights?” la Parlamentul European, iulie 2026. Foto: Rights for Nature
Dezbatere „What if nature had rights?” la Parlamentul European, iulie 2026. Foto: Rights for Nature

Tema protecției ecosistemelor are o miză concretă și în România, unde tăierile din pădurile seculare au ajuns în atenția Comisiei Europene. Detalii despre inițiativă sunt disponibile pe site-urile pachamamaromania.ro și rightsfornature.eu, iar semnăturile se pot depune online, pe platforma oficială a Comisiei Europene.

Foto și video: Anca Diaconescu

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.