Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Societate

Căsătorii forțate ale minorelor, o realitate în România

Deși legea stabilește vârsta minimă de 18 ani pentru căsătorie, mii de fete minore trăiesc în România în uniuni informale asemănătoare căsătoriei.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Fenomenul căsătoriilor forțate este însoțit de date alarmante în România. Foto: Salvați Copiii România
Fenomenul căsătoriilor forțate este însoțit de date alarmante în România. Foto: Salvați Copiii România

Deși Codul civil stabilește vârsta de 18 ani ca fiind minimă pentru încheierea căsătoriei, cu o excepție care permite, cu autorizarea instanței, căsătoria de la 16 ani, un număr semnificativ de minore din România trăiesc, în realitate, în uniuni informale asemănătoare căsătoriei, potrivit unei analize publicate de Adevărul.

Experta în politici sociale Roxana Oprea, citată de publicație, a explicat că aceste situații îi obligă pe copii, în special pe fete, să renunțe la școală și să își asume prea devreme responsabilități de adulți, cu prețul propriei copilării și al șanselor de a-și construi ulterior o viață independentă.

Un fenomen care implică multiple forme de abuz

Potrivit analizei, aceste uniuni nu reprezintă doar încălcări ale normelor legale, ci sunt însoțite adesea de violuri, agresiuni sexuale, privare de libertate, sarcini sau avorturi forțate și împiedicarea accesului la educație. Oprea a explicat că fenomenul căsătoriei forțate este mai complex decât pare la prima vedere, implicând mai multe forme de violență care limitează, în mod continuu, accesul copiilor la oportunități egale.

La nivel european, o directivă a Comisiei Europene impune statelor membre, inclusiv României, să adopte până în 2027 o legislație specifică pentru incriminarea căsătoriilor forțate și a celor timpurii, pornind de la principiul că un copil nu poate da un consimțământ valabil pentru o astfel de uniune.

Date statistice îngrijorătoare

Potrivit recensământului din 2021, peste 500 de minore cu vârste între 11 și 14 ani se aflau într-o uniune consensuală, iar pentru grupa de vârstă 15-19 ani numărul celor aflate în astfel de uniuni depășea 18.500, dintre care aproape 10.000 de fete între 16 și 19 ani erau deja căsătorite. Județele cu cele mai multe astfel de cazuri sunt Mureș, Dolj și Călărași.

România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de mame minore, aproape 45% dintre mamele sub 15 ani din UE provenind din România. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2021 existau peste 8.000 de mame minore în țară, iar în 2023, 27 de adolescente au devenit mame la vârsta de 12 ani. Potrivit acelorași date, majoritatea fetelor minore care rămân însărcinate abandonează școala.

Un proiect de lege pentru incriminarea căsătoriei forțate

În octombrie 2025, un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari a fost depus în Parlament, propunând modificarea Codului Penal pentru a incrimina explicit căsătoria forțată, cu pedepse cu închisoarea de la 3 la 7 ani pentru cei care constrâng o persoană să se căsătorească sau să întrețină o relație asemănătoare căsătoriei, pedeapsa fiind majorată atunci când victima este minoră. Inițiativa este susținută de mai multe organizații neguvernamentale și urmează să fie comasată cu un proiect similar al Ministerului Justiției, adoptarea fiind așteptată până în 2027.

Proiectul legislativ a stârnit reacții contradictorii. Unii lideri de opinie din comunitatea romă au organizat proteste, considerând că statul intervine în tradiții vechi de sute de ani, în timp ce alți activiști și lideri ai comunității susțin inițiativa, argumentând că practica rămâne una abuzivă, indiferent de justificarea culturală invocată. Experta citată de Adevărul a subliniat că nicio tradiție nu poate justifica, potrivit ei, încălcarea drepturilor fundamentale ale unei persoane, iar retragerea unei fete de la școală rămâne, în multe cazuri, primul indiciu al unei posibile căsătorii forțate.

Fenomenul se adaugă altor probleme grave cu care se confruntă copiii din România. Aproximativ un milion de copii din țară se află în risc de sărăcie, România situându-se pe locul trei în Uniunea Europeană la acest capitol, iar cazuri de nunți ale unor minori au fost documentate și în alte comunități din țară, ridicând întrebări similare despre respectarea drepturilor copilului.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.