Un exces de mortalitate de zeci de mii de decese a fost raportat în Europa în contextul unui val de căldură prelungit, potrivit unei relatări a Japan Times, care citează date ale platformei europene de monitorizare EuroMomo. Cifra exactă vehiculată în presă nu a putut fi confirmată independent și trebuie tratată cu rezervă până la publicarea unor date oficiale centralizate.
EuroMomo colectează și analizează date de mortalitate din mai multe țări europene pentru a estima excesul de decese față de perioadele obișnuite ale anului. Sistemul funcționează ca instrument de monitorizare pentru autoritățile de sănătate publică, nu ca sursă de cifre definitive, iar rapoartele preliminare sunt de regulă revizuite pe măsură ce statele membre transmit date complete.
Cum se măsoară excesul de mortalitate
Platforma EuroMomo nu atribuie direct fiecare deces căldurii extreme, ci compară numărul total de decese înregistrate într-o perioadă cu media istorică pentru aceeași perioadă a anului. Diferența, numită „exces de mortalitate”, este un indicator folosit frecvent de autoritățile de sănătate publică pentru a evalua impactul valurilor de căldură, al epidemiilor sezoniere sau al altor fenomene care afectează populația la scară largă.
Metoda are avantajul că surprinde efecte indirecte greu de cuantificat altfel, de la agravarea unor boli cronice preexistente până la complicații apărute la persoanele vârstnice sau vulnerabile în perioadele de temperaturi ridicate. Spre deosebire de statisticile directe legate de insolație sau hipertermie, exces de mortalitate include și decesele provocate indirect, precum atacurile de cord agravate de căldură sau deshidratarea persoanelor cu afecțiuni cronice.
Rețeaua EuroMomo funcționează ca un sistem de alertă timpurie pentru autoritățile sanitare europene, permițând compararea situației dintr-o țară cu cea a vecinilor și identificarea tiparelor regionale. Datele sunt actualizate periodic, ceea ce oferă o imagine relativ rapidă asupra impactului sanitar al fenomenelor meteorologice extreme, deși cifrele inițiale rămân provizorii.
Un fenomen recurent în ultimii ani
Verile cu temperaturi extreme au devenit un subiect constant de îngrijorare pentru autoritățile sanitare europene în ultimul deceniu. Persoanele în vârstă, cele cu afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii și copiii mici rămân categoriile cele mai expuse riscurilor asociate căldurii excesive, potrivit organizațiilor de sănătate publică care monitorizează periodic acest tip de fenomene.
Marile orașe europene resimt de regulă mai puternic efectele valurilor de căldură, din cauza fenomenului cunoscut drept insulă termică urbană, prin care clădirile și suprafețele asfaltate rețin căldura acumulată pe parcursul zilei și o eliberează lent pe timpul nopții. Această situație poate împiedica organismul să se recupereze suficient în orele nocturne, mai ales la persoanele vârstnice care locuiesc singure.
Specialiștii în sănătate publică recomandă, în perioadele caniculare, evitarea efortului fizic în orele cu temperaturi maxime, hidratarea constantă și menținerea locuințelor răcorite pe cât posibil. Persoanele care se confruntă cu simptome precum amețeală, greață sau slăbiciune accentuată în timpul unui val de căldură ar trebui să solicite sfatul unui medic, fără a amâna consultul în cazul agravării stării generale.
Bilanțul rămâne provizoriu
Japan Times subliniază, potrivit relatării citate, că datele EuroMomo pentru perioadele analizate în context de val de căldură nu sunt de regulă definitive, întrucât raportarea deceselor din unele state europene poate avea întârzieri de câteva săptămâni. Numărul final al excesului de mortalitate pentru un anumit sezon cald poate fi stabilit abia după centralizarea completă a datelor naționale, un proces care durează de obicei mai multe luni.
Autoritățile europene de sănătate urmăresc în mod obișnuit evoluția temperaturilor pe parcursul verii, având în vedere că valurile de căldură prelungite tind să afecteze mai puternic populația vârstnică din marile orașe. Compararea directă între diferite valuri de căldură sau între țări trebuie făcută cu prudență, pentru că metodologiile de raportare și structura demografică diferă de la un stat la altul.
Până la publicarea unor date consolidate și verificate, cifrele privind excesul de mortalitate asociat valurilor de căldură rămân estimări preliminare, utile pentru a semnala amploarea fenomenului, dar care nu trebuie interpretate ca bilanț final.
