Comisia internațională independentă de anchetă a ONU privind Ucraina a concluzionat că atacurile repetate ale Rusiei asupra rețelei energetice ucrainene sunt crime de război și crime împotriva umanității. Raportul a fost prezentat luni, 26 octombrie, la New York, în comisia pentru drepturile omului a Adunării Generale, tocmai când loviturile asupra centralelor și stațiilor electrice se înmulțesc din nou, înaintea iernii.
Este pentru prima dată când anchetatorii ONU merg până la capăt cu această calificare. În martie 2023, aceeași comisie arăta doar că valurile de atacuri începute în octombrie 2022 ar putea constitui crime împotriva umanității. După ce a documentat iarna 2025-2026, concluzia nu mai este formulată la condițional.
Ce a stabilit comisia
Comisia condusă de fostul judecător norvegian Erik Møse a reținut două tipuri de fapte. Primul este crima de război de a îndrepta intenționat atacuri împotriva unor obiective civile. Al doilea este crima împotriva umanității pe care dreptul internațional o numește „alte acte inumane”, prin suferința mare provocată populației.
Potrivit comunicatului publicat de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), probele arată că atacurile au fost făcute cu intenție și în baza unei politici de stat. Scopul era ca civilii să rămână fără electricitate și fără serviciile care depind de ea. Anchetatorii mai notează că autoritățile ruse au făcut declarații oficiale despre noi lovituri și au vorbit despre un plan de a le duce la îndeplinire.
Comisia susține că și comandanții care au dat ordinele știau că centralele de termoficare vizate în marile orașe erau indispensabile oamenilor, mai ales iarna.
Iarna în care termometrele au coborât la minus 21 de grade
Raportul se oprește în special asupra iernii trecute. Când temperaturile au scăzut la minus 21 de grade Celsius, milioane de ucraineni au rămas perioade lungi fără căldură, curent, apă sau gaze. Anchetatorii descriu valuri de atacuri cu sute de drone și rachete lansate deodată, care au devenit cu fiecare an mai dese, mai puternice și mai răspândite.
La începutul lui februarie, de pildă, un atac aerian masiv asupra sistemului energetic a provocat întreruperi de curent în toată țara.
Concluziile se sprijină pe mărturiile a 255 de oameni care au trecut prin iarnă în regiunile Dnipro, Kiev, Harkov, Herson, Mîkolaiv, Odesa, Poltava, Zaporojie și Jîtomîr. Comisia a strâns informații și de la autorități, medici și organizații neguvernamentale.
Un bărbat de 53 de ani din Kiev le-a povestit anchetatorilor că stătea treaz nopțile, de teamă să nu adoarmă și să nu se mai trezească din cauza frigului. A spus că frica aceasta semăna cu o tortură. O femeie de 74 de ani, tot din Kiev, și-a amintit cum a stat în casa rece, flămândă și fără medicamente.
Vârstnicii și persoanele cu mobilitate redusă au fost printre cei mai expuși. Mulți nu mai coborau în adăposturi la alertele aeriene, de teamă să nu rămână blocați în lift la o pană bruscă de curent. Au așteptat în locuințe neîncălzite, fără apă și fără acces la aparatele medicale de care depindeau. Școlile au stat închise multă vreme, iar copiii se îmbolnăveau în casele fără căldură.
Loviturile s-au întețit din nou
„Pe măsură ce se apropie sezonul rece, atacurile s-au intensificat din nou”, a avertizat Erik Møse, care vede în această nouă escaladare o amenințare serioasă pentru viața și sănătatea civililor. Avertismentul vine după ce, la jumătatea lunii, Rusia a lovit infrastructura energetică din nouă regiuni ale Ucrainei.
Chiar în ziua prezentării raportului, operatorul național Ukrenergo a anunțat noi întreruperi de curent după atacuri rusești în regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Zaporojie, Cernihiv, Harkov și Sumî, relatează Ukrainska Pravda. Cu zece zile înainte, observatorii ONU pentru drepturile omului din Ucraina arătau că numărul victimelor civile din acest an rămâne la niveluri record.
Moscova respinge concluziile
Misiunea Rusiei la ONU a transmis că nu recunoaște mandatul comisiei și a susținut că raportul se bazează pe „date falsificate”, potrivit agenției Associated Press. Erik Møse a precizat că Moscova nu a răspuns solicitărilor comisiei pentru niciunul dintre rapoarte, inclusiv pentru acesta.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a declarat că documentul confirmă ceea ce ucrainenii trăiesc de ani de zile. Potrivit CNN, raportul îi numește pe mai mulți oficiali ruși de rang înalt drept principalii responsabili.
Comisia a analizat și loviturile armatei ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia și din teritoriile ocupate. Nu a putut însă cerceta efectele lor în detaliu, pentru că Rusia nu i-a permis accesul și nu a răspuns cererilor de informații.
Bărbați din 29 de țări, trimiși pe front
Același raport aduce și o a doua acuzație. Anchetatorii spun că au găsit probe convingătoare că autoritățile ruse au traficat bărbați din 29 de țări pentru a-i înrola în armată, prin înșelăciune și constrângere.
Recrutorii se prezentau drept firme legitime, cu aval guvernamental, se ocupau de vize și uneori călătoreau împreună cu grupurile. La scurt timp după sosire, bărbații erau obligați să semneze contracte în limba rusă cu Ministerul Apărării. Mulți au ajuns în prima linie, unii au murit sau au dispărut, iar alții au fost luați prizonieri de armata ucraineană.
Comisia cere oprirea atacurilor asupra civililor și a obiectivelor civile, precum și eliberarea din armata rusă a tuturor celor traficați. Organismul a fost înființat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în martie 2022, la scurt timp după invazia pe scară largă, iar din el mai fac parte Pablo de Greiff și Vrinda Grover.
Nu este primul raport al ONU care pune Rusia sub acuzare în acest război. În martie 2025, organizația semnala abuzuri grave asupra copiilor ucraineni din teritoriile anexate.
