Semnal de Război

Putin: zona de securitate din Ucraina nu se negociază

Vladimir Putin spune că Rusia creează o zonă de securitate în Ucraina, de-a lungul frontierei, iar aceasta nu va intra în negocierile de pace. Kremlinul indică 660 de kilometri.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-un portret oficial în costum negru, cămașă albă și cravată cu model auriu, pe fundal gri. (Foto: Presidential Press and Information Office)
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-un portret oficial în costum negru, cămașă albă și cravată cu model auriu, pe fundal gri. (Foto: Presidential Press and Information Office)

Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia amenajează o zonă de securitate pe teritoriul ucrainean, de-a lungul frontierei, iar zona nu va face obiectul unor negocieri de pace cu Kievul, relatează The Guardian. Președintele rus a vorbit în uniformă militară, în timpul unei vizite la un post de comandă, în declarații transmise la televiziune.

Putin a spus că operațiunea răspunde incursiunii ucrainene din 2024-2025 în regiunea rusă Kursk. „Forțelor armate ruse li s-a cerut nu doar să alunge inamicul de pe pământul nostru, ci și să creeze o zonă de securitate pe teritoriul vecin. Sarcina aceasta este îndeplinită cu succes”, a afirmat el. Obiectivul, a adăugat liderul de la Kremlin, este „securitatea absolută” a regiunilor de frontieră ale Rusiei, iar zona nu va intra în discuțiile de pace.

Zona are 660 de kilometri, iar 70% e deja sub control rus

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că zona planificată se întinde pe 660 de kilometri, dintre care 70% se află deja sub controlul Rusiei. Peskov nu a precizat cât de adânc ar intra zona pe teritoriul Ucrainei. Crearea ei presupune ocuparea unor porțiuni din regiunile Sumî și Harkov, care nu se numără printre cele pe care Moscova le revendică ilegal drept teritoriu propriu.

Atacuri rusești cu cel puțin opt morți și un milion de oameni fără curent

Atacurile rusești de vineri au ucis cel puțin opt oameni și au rănit 60 în Ucraina, au lovit două centre comerciale și au lăsat fără electricitate peste un milion de persoane după loviturile asupra rețelei energetice, potrivit oficialilor. În trei districte din Harkov, două persoane au murit și 12 au fost rănite, a anunțat guvernatorul Oleh Syniehubov. Alte lovituri pe parcursul serii au rănit nouă oameni. La Kramatorsk, în regiunea Donețk, au murit două persoane, iar alte două au murit în regiunea Dnipropetrovsk.

În regiunea nord-vestică Volîn, un atac cu drone asupra unei unități de procesare a alimentelor a ucis un om și a rănit opt, a spus guvernatorul Roman Romaniuk. Aproximativ 370.000 de oameni au rămas temporar fără curent. Dronele au lovit și un terminal vamal și au incendiat circa zece camioane în orașul Kovel. Alte atacuri au vizat centre comerciale la Sumî și în regiunea Rivne.

Biroul ONU pentru drepturile omului din Kiev a publicat vineri un raport privind victimele civile. În luna precedentă au murit cel puțin 328 de civili și 2.105 au fost răniți, cu 85% mai mulți decât în septembrie anul trecut. „Primele două săptămâni din octombrie au fost printre cele mai sângeroase perioade pentru civili din ultimii ani”, a declarat Danielle Bell, șefa biroului.

Starlink, cerere de 70 de miliarde de euro și tensiuni cu Washingtonul

Volodimir Zelenski a spus că accesul armatei ucrainene la serviciul Starlink nu a fost încă restabilit complet. Relatări din presă sugerează că ordinul de reducere a vitezei a venit din interiorul Casei Albe. Președintele ucrainean s-a întâlnit vineri la Bruxelles cu liderii europeni și a cerut Uniunii Europene încă 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, destinați apărării Ucrainei.

Întâlnirea a avut loc pe fondul unei noi dispute între Zelenski și Donald Trump. Cu câteva ore înainte, președintele american numise „o rușine” loviturile ucrainene reluate asupra rafinăriilor rusești, după ce „armistițiul energetic” anunțat de el nu s-a concretizat.

Potrivit BBC, oficiali americani susțin că Trump nu a cerut încetinirea vitezei de internet furnizate Ucrainei, iar Trump a negat că SUA ar fi oprit transmiterea alertelor de atac aerian. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat pentru BBC că limitarea accesului Ucrainei la sistemele prin satelit și la informațiile americane ar fi „o greșeală majoră” și ar prelungi războiul. „Pacea va veni când Putin va fi convins că există un impas”, a spus el.

Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a declarat pentru France 24 că acum e momentul ca Europa să acționeze ca Europa, nu doar în interesul fiecărui stat în parte. Ilves a vorbit și despre costurile politice interne ale unei eventuale retrageri a sprijinului american de informații pentru Ucraina.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.