Volodimir Zelenski a anunțat prima utilizare în luptă a rachetei balistice ucrainene FP-7, produsă de Fire Point, și a spus că urmează producția. Compania lucrează și la FP-9, cu o rază anunțată de până la 855 de kilometri.
Machetele rachetelor balistice ucrainene FP-9 și FP-7, de culoare neagră, expuse pe postamente iluminate la expoziția MSPO 2026 din Kielce (Foto: Krzysztof Popławski / Wikimedia Commons, CC BY 4.0)
Ucraina a folosit pentru prima dată în luptă racheta balistică FP-7, dezvoltată de compania ucraineană Fire Point, a anunțat joi, 1 octombrie, președintele Volodimir Zelenski. Șeful statului a publicat și o înregistrare a lansării, fără să precizeze ce țintă a fost lovită sau unde.
„Rachetă balistică tactică ucraineană. FP-7. Prima utilizare în luptă. Mulțumesc pentru rezultat. Urmează producția”, a transmis Zelenski. Mesajul confirmă că arma a trecut de etapa testelor și că Kievul intenționează să o fabrice în număr mai mare.
Ce se știe despre racheta FP-7
Potrivit datelor prezentate de producător și preluate de publicația ucraineană de specialitate Militarnyi, FP-7 are o rază de acțiune de până la 200 de kilometri și atinge o viteză maximă de 1.500 de metri pe secundă. Focosul cântărește până la 150 de kilograme, iar durata maximă de zbor este de aproximativ 250 de secunde.
Precizia declarată este exprimată printr-o abatere circulară probabilă de 14 metri. Indicatorul arată raza cercului în care ar trebui să cadă jumătate dintre rachetele lansate spre aceeași țintă.
Racheta este lansată de la sol. Spre deosebire de sistemele clasice de acest tip, care folosesc lansatoare pe șasiuri de camioane cu mai multe axe, Fire Point utilizează o rampă de ghidaj montată pe o remorcă, soluție aplicată și la racheta de croazieră FP-5 Flamingo, arată Militarnyi.
Lansarea de test a rachetei FP-7, din februarie 2026 (Foto: Fire Point, captură video)
Denis Știlerman, cofondatorul și proiectantul-șef al companiei, a comparat FP-7 cu sistemul american ATACMS. Într-un interviu acordat Deutsche Welle, el a descris racheta drept un înlocuitor ieftin al acestuia și a vorbit despre o rază de până la 300 de kilometri, peste valoarea comunicată oficial. Diferența dintre cifre nu a fost explicată public.
Unele analize, precum cea publicată de Consorțiul UE pentru neproliferare, menționează observații potrivit cărora racheta ar deriva din interceptorul sovietic 48N6, folosit de sistemele S-400, dar cu structură din materiale compozite și electronică nouă. Producătorul nu a confirmat această origine.
De la machetă la front, în aproximativ un an
Fire Point a anunțat dezvoltarea rachetelor FP-7 și FP-9 în septembrie 2025, la expoziția de apărare MSPO din Polonia. Primele imagini cu o lansare de test au fost făcute publice de Știlerman la 27 februarie 2026, potrivit Ukrainska Pravda.
La ediția din 2026 a aceleiași expoziții, directoarea executivă a companiei, Irina Tereh, a spus că FP-7 încheiase două etape de testare - teste de laborator și la sol, apoi teste în zbor - și că intrarea în luptă este o chestiune de „săptămâni, nu luni”, potrivit Kyiv Post.
Fire Point a mai produs drone de atac cu rază lungă și racheta de croazieră Flamingo. Compania lucrează și la apărare antiaeriană: pe baza FP-7 este dezvoltat un interceptor pentru rachete balistice, în cadrul proiectului Freyja. Semnal a scris anterior despre planurile producătorului ucrainean pentru un sistem antiaerian propriu.
FP-9, următoarea rachetă din program
Al doilea model, FP-9, este proiectat pentru lovituri mult mai adânci. Specificațiile anunțate de producător indică o rază de până la 855 de kilometri, o viteză de 2.200 de metri pe secundă, un focos de 800 de kilograme, o altitudine de zbor de până la 70 de kilometri și o precizie de aproximativ 20 de metri.
Macheta rachetei FP-7, expusă la MSPO 2026, la Kielce (Foto: Krzysztof Popławski / Wikimedia Commons, CC BY 4.0)
Știlerman a afirmat, într-un interviu pentru canalul Army TV al Ministerului ucrainean al Apărării, că FP-9 ar urma să coste de cel puțin două ori și jumătate mai puțin decât un ATACMS. El a pus accentul pe viteza din faza finală a zborului, pe care a estimat-o la peste 1.000 de metri pe secundă, față de aproximativ 800 în cazul rachetei rusești Iskander. O viteză mai mare reduce timpul de reacție al apărării antiaeriene.
În septembrie 2026, compania a precizat că FP-9 se află în teste de zbor. Din cauza razei mari, racheta nu poate fi testată integral pe teritoriul Ucrainei, a notat Kyiv Post. Fire Point nu a anunțat o dată pentru intrarea FP-9 în serviciu.
Ce înseamnă pentru Ucraina
Până acum, Kievul s-a bazat pentru lovituri balistice în principal pe sisteme livrate de aliați, precum ATACMS, a căror utilizare a fost limitată de condițiile impuse de furnizori. O rachetă produsă intern ar oferi Ucrainei mai multă libertate în alegerea țintelor, cu condiția ca producția să poată fi extinsă.
Conducerea Fire Point a susținut în repetate rânduri că loviturile cu drone și rachete de croazieră nu pot avaria suficient obiectivele bine apărate din Rusia, motiv pentru care a mizat pe rachete balistice. Rusia folosește la rândul ei pe scară largă astfel de arme, iar Kievul a semnalat recent că Moscova testează o nouă rachetă balistică.
În septembrie, Zelenski a pomenit o rachetă numită „Pelican” în contextul unui atac asupra Moscovei. Mai multe relatări au legat-o de FP-7, însă nu este clar dacă este vorba despre aceeași armă. Specialiști citați de Kyiv Post au considerat improbabilă o lovitură directă asupra Moscovei cu FP-7, având în vedere raza declarată. Anunțul de joi este primul în care președintele vorbește explicit despre utilizarea în luptă a acestei rachete.
Surse: Volodimir Zelenski (Telegram), Militarnyi, Kyiv Post, Ukrainska Pravda, Deutsche Welle, NV.
