ArcelorMittal a închis cel mai mare combinat siderurgic din Ucraina, la Kryvyi Rih, după patru atacuri rusești în cinci săptămâni care au provocat pagube extinse și au ucis cinci muncitori, potrivit publicației The Guardian. Compania, al doilea cel mai mare producător de oțel din lume, a anunțat vineri că a informat guvernul de la Kiev că operațiuni „sigure și sustenabile” nu mai sunt posibile la uzina din centrul Ucrainei.
Decizia lovește un sector deja fragilizat: siderurgia ucraineană reprezenta anterior 15% din exporturile țării, dar a ajuns sub presiunea combinată a atacurilor rusești și a restricțiilor impuse de Uniunea Europeană. Rusia și-a intensificat în ultimele luni loviturile aeriene, folosind rachete balistice și drone cu motor cu reacție îndreptate spre afaceri, rețele logistice, facilități portuare la Marea Neagră și infrastructură civilă.
Zelenski: „viața de zi cu zi” a devenit țintă
Închiderea combinatului survine în aceeași zi în care președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia își extinde constant atacurile asupra infrastructurii de care ucrainenii depind în viața cotidiană, precum centrele de date și depozitele. „Au fost și lovituri de dronă astăzi asupra unui depozit folosit de McDonald's. O dronă de atac - împotriva unor produse alimentare obișnuite... afaceri americane și de alte naționalități, centre de date, furnizori de internet - pentru Rusia, viața obișnuită în sine este pur și simplu o țintă”, a scris Zelenski pe X. „Toate acestea subminează capacitatea oamenilor de a rămâne conectați, de a studia și de a munci.”
Președintele ucrainean a spus că Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional înțeleg importanța finanțării deficitului bugetar și a cheltuielilor de apărare ale Kievului. Ucraina cere partenerilor încă 27 de miliarde de dolari anul acesta pentru apărare, invocând creșterea costurilor războiului, și a solicitat devansarea unei părți dintr-un împrumut de la UE.
Zelenski a explicat că Ucraina trebuie să comande drone în octombrie și noiembrie, altfel va întâmpina dificultăți la începutul anului viitor. „Toată lumea înțelege că Ucraina nu poate rămâne singură și că e nevoie de mai multe investiții în drone și rachete de producție ucraineană”, a spus el într-o conferință de presă purtată prin WhatsApp.
Presiuni diplomatice pe China și Statele Unite
Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să facă presiuni asupra liderului chinez Xi Jinping pentru ca Beijingul să-și folosească influența asupra Moscovei în vederea încheierii războiului. Vineri, președintele ucrainean a spus că nu a primit încă vești de la Casa Albă despre discuțiile lui Trump cu Xi, dar se aștepta să afle curând rezultatul. Zelenski s-a aflat această săptămână în Statele Unite, într-o vizită care a coincis cu Adunarea Generală a ONU, și l-a întâlnit pe Trump marți. Țările NATO au numit China un „factor decisiv” în sprijinirea invaziei conduse de președintele rus Vladimir Putin.
Putin a susținut, la rândul său, că Rusia nu se pregătește pentru „niciun fel” de conflict cu Europa. Declarația vine după avertismente ale unor state membre NATO europene privind posibile atacuri rusești asupra teritoriului alianței, printre care și serviciul danez de informații de apărare, care a semnalat această săptămână un „risc scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze lovituri cu rachete de rază lungă asupra infrastructurii NATO care sprijină Ucraina. „Vreau să subliniez încă o dată: nu ne pregătim pentru niciun fel de ostilități cu Europa”, a spus Putin, criticând țările europene care au sugerat contrariul.
Oficialii europeni resping temerile legate de alegeri
Oficiali europeni de rang înalt au încercat să tempereze temerile potrivit cărora victorii electorale ale unor partide sceptice față de Ucraina, în Franța și Germania, ar putea submina sprijinul pentru Kiev. Vorbind în marja Adunării Generale a ONU, oficialii au recunoscut riscurile generate de schimbările electorale, dar au susținut că sprijinul pentru Ucraina va rezista. Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a admis că alegerile sunt unul dintre factorii care influențează calculele privind sprijinul viitor, dar a spus că acesta va continua chiar dacă unele țări devin mai puțin implicate: „Dacă cineva se retrage dintre susținătorii puternici ai Ucrainei, alții vor rămâne, pentru că e în interesul nostru.” Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a transmis un mesaj similar privind îngrijorările legate de alegeri.
Pe frontul din regiunea Sumî, atacurile rusești zilnice asupra zonelor de graniță au dus la evacuarea a 155 de persoane în luna septembrie, potrivit șefului administrației militare regionale, Oleh Hryhorov, citat de Ukrinform. De la începutul anului, 4.104 persoane au fost evacuate din comunitățile de graniță ale regiunii.
