România riscă să devină țintă iraniană

Scenariul negru: cum ar putea România intra în vizorul Teheranului

O eventuală dislocare de avioane și trupe americane în România reprezintă o mișcare cu implicații juridice și militare majore pentru securitatea țării. Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu avertizează că dacă aeronavele americane ar participa la operațiuni de luptă împotriva Iranului plecând de pe teritoriul românesc, statul român ar putea fi considerat parte implicată în conflict, ceea ce ar crea probleme grave de drept internațional și ar expune București la riscuri considerabile de securitate.

Iranul a făcut deja clar intențiile sale. Ministrul adjunct de Externe al Iranului, Majid Takht-Ravanchi, a declarat că statele membre ale Uniunii Europene care se vor alătura atacurilor lansate de SUA și Israel vor deveni „ținte legitime" pentru represaliile iraniene. Pentru România, această amenințare capătă o dimensiune particulară dacă pe teritoriul său ar fi staționare capabilități militare americane active în conflict.

CSAT și parlamentul vor decide asupra dislocării militare

Potrivit comandorului Mateiu, posibila dislocare de capabilități militare americane în România urmează să ajungă pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Cererea se bazează pe acordurile militare bilaterale dintre România și Statele Unite, semnate în 2005 și consolidate în 2015.

„Am să le separ. Mai întâi, avem trecut pe agenda CSAT-ului această cerere a aliatului în baza acordurilor din 2005, consolidat în 2015, privind dislocarea unor capabilități militare. Și aici lucrurile sunt clare - convocarea CSAT, iar o decizie în situația în care este un element major, și Parlamentul", a declarat Mateiu pentru Digi24.

Analiza trebuie să țină cont de două aspecte distincte: aspectul pur militar al dislocării și contextul specific al conflictului din Orientul Mijlociu. Comandorul evidențiază că această dislocare vine într-un moment tensionat, cu implicații regionale majore.

Implicarea în conflictele din Orientul Mijlociu - o linie roșie

„Un alt lucru este că această dislocare vine în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Și aici putem vorbi, teoretic, doar teoretic, despre ce ar însemna dislocarea unor avioane de luptă sau de realimentare în zbor aici și implicarea lor în acțiunile de luptă din Orient Mijlociu", explică Mateiu.

Diferența este crucială din perspectiva dreptului internațional. O dislocare de avioane pe teritoriul României nu ar face țara automat parte a conflictului, dar dacă aceste avioane participă la operațiuni de luptă, statutul se schimbă radical. România ar deveni parte beligerantă și ar putea face obiectul represaliilor iraniene.

Pentru Bucureștiul și decidenții politici, provocarea este complexă: cum să-și păstreze angajamentele NATO și relația strategică cu SUA, în timp ce evită implicarea directă într-un conflict care o-ar putea transforma în țintă militară? Răspunsul depinde de modul în care va fi implementată orice dislocare americană și de claritatea acordurilor cu privire la utilizarea efectivă a capabilităților militare staționare pe pământul românesc.