Sănătate

Ce drepturi au pacienții în cazurile de malpraxis medical

Cum se stabilește un caz de malpraxis medical, unde pot reclama pacienții și ce despăgubiri pot cere, potrivit unui avocat și Legii 95/2006.

de Andrei Cristian Mateescu · · Asistat de AI ·

Imagine ilustrativă dintr-un cadru medical: brațul unei persoane cu acul fixat cu plasture, o pungă cu sânge și un aparat în fundal, într-un scaun roșu. (Foto: arhivă personală)
Imagine ilustrativă dintr-un cadru medical: brațul unei persoane cu acul fixat cu plasture, o pungă cu sânge și un aparat în fundal, într-un scaun roșu. (Foto: arhivă personală)

Un pacient care consideră că a fost afectat de o eroare medicală are două căi. Poate sesiza Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) sau poate merge direct în instanță, a explicat avocatul Radu Pavel pentru Digi24. Informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc consultanța juridică într-un caz concret.

Ce înseamnă malpraxis

Potrivit art. 653 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, malpraxisul este o eroare profesională comisă în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, care provoacă un prejudiciu pacientului. Legea prevede că personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ neglijența, imprudența sau cunoștințele medicale insuficiente.

Răspunderea poate apărea și atunci când prejudiciul vine din încălcarea obligației de confidențialitate, a regulilor privind consimțământul informat sau a obligației de a acorda asistență medicală, a explicat avocatul.

Consimțământul informat

În România, consimțământul pacientului este necesar înaintea intervențiilor, investigațiilor și tratamentelor care prezintă risc. Pacientul trebuie informat despre natura procedurii, beneficii, riscuri și alternative. În cazul minorilor, acordul este dat, de regulă, de părinți sau de reprezentantul legal, iar în urgențe consimțământul prealabil al reprezentantului legal nu este necesar, potrivit art. 15 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului.

Când personalul medical nu răspunde

Legea prevede și situații în care personalul medical nu răspunde pentru prejudicii. Printre ele sunt cele cauzate de condițiile de lucru, de dotarea insuficientă cu echipamente, de infecțiile nosocomiale, de efectele adverse, complicațiile și riscurile general acceptate ale metodelor de tratament, precum și de viciile ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și substanțelor utilizate. Personalul poate fi exonerat și când acționează cu bună-credință într-o situație de urgență, cu respectarea competenței profesionale.

Unde se poate reclama

La nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și al municipiului București funcționează Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, prevăzută de art. 668 din Legea 95/2006. Sesizarea ei nu este obligatorie înainte de a merge în instanță, a precizat avocatul. Legea prevede că procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică accesul liber la justiție.

Dacă pacientul alege procedura administrativă, decizia Comisiei poate fi contestată la instanța competentă în 15 zile de la comunicare, potrivit dispozițiilor legale invocate de avocat.

Ce documente pot fi necesare

Pentru analizarea cazului sunt relevante foaia de observație, biletul de externare, rezultatele investigațiilor, prescripțiile și alte înscrisuri medicale, a spus avocatul. Dosarul depus la Comisie trebuie să includă copii ale documentelor medicale care susțin afirmațiile pacientului și acte care atestă calitatea persoanei care depune reclamația.

Ce despăgubiri se pot cere

Pacientul poate solicita despăgubiri materiale și morale, dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile. Daunele materiale pot acoperi tratamente și intervenții suplimentare, recuperare, alte costuri și veniturile pierdute din cauza incapacității de muncă, în măsura în care pierderile sunt dovedite. Daunele morale urmăresc compensarea suferințelor fizice și psihice și a afectării calității vieții.

Valoarea se stabilește în raport cu întinderea prejudiciului și probele administrate. Dacă părțile nu ajung la o înțelegere, instanța stabilește sumele datorate.

Cazuri concrete

Semnal a relatat, de exemplu, despre un pacient din Satu Mare care acuză un medic de malpraxis și, în 2024, despre daune morale de 240.000 de euro acordate unui pacient după o intervenție greșită.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.