Spitale și centre de îngrijire din Franța testează roboți conversaționali și sisteme bazate pe inteligență artificială menite să sprijine persoanele care trăiesc cu Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative, potrivit unei relatări Euronews preluate de Digi24.
Roboții testați la Spitalul Broca din Paris
La Spitalul Broca din Paris, pacienți vârstnici participă la sesiuni experimentale în care interacționează cu mai mulți roboți diferiți, de tipul celor deja folosite pentru alte sarcini domestice de către roboți umanoizi. Unul dintre aceștia folosește întrebări și mici exerciții, precum completarea unor proverbe cunoscute, pentru a stimula conversația și funcțiile cognitive ale pacienților. Un al doilea dispozitiv, în forma unei foci robotice echipate cu senzori, a fost conceput pentru a oferi confort terapeutic prin reacții la mișcările și sunetele pacientului, în timp ce un al treilea robot este gândit exclusiv pentru interacțiune prin conversație.
Pentru Michele, o pacientă în vârstă de 72 de ani citată de sursă, experiența cu roboții este neobișnuită, dar nu îi provoacă anxietate, deși spune că preferă în continuare contactul uman direct.
Reacții diferite din partea pacienților
Cercetătorii implicați în program spun că reacțiile variază considerabil de la un pacient la altul. Psiholoaga Lea Vecchioni, din cadrul Broca Living Lab, explică faptul că unii pacienți sunt aproape uimiți să vadă în realitate ceea ce înainte văzuseră doar la televizor, în timp ce alții resping categoric ideea de a interacționa cu roboți.
Potrivit cercetătoarei Maribel Pino, tot din cadrul laboratorului, robotul poate funcționa ca un facilitator care ajută pacienții să se implice mai activ în ședințele de terapie, printre utilizările vizate numărându-se stimularea cognitivă, terapia de limbaj și vorbire, fizioterapia și recuperarea psihomotorie.
O voce personalizată pentru fiecare rezident, în sudul Franței
Un alt experiment are loc într-un centru de îngrijire din sudul Franței, la La Septfontoise, în departamentul Tarn-et-Garonne, unde personalul testează un sistem numit Livana, conceput pentru a-i sprijini pe rezidenți în momentele de agitație. Tehnologia funcționează printr-un telefon și poate genera conversații personalizate, pe baza unor informații biografice despre rezidenți, colectate în prealabil cu acordul familiilor.
Psihologa Elodie Jammes explică faptul că vocea sistemului poate include elemente menite să calmeze rezidentul, adaptate intereselor și poveștii sale de viață. Potrivit directoarei centrului, Ghislaine Verines, scopul testului este explorarea unor abordări non-medicamentoase care pot îmbunătăți starea de bine a rezidenților, oferind în același timp un sprijin suplimentar personalului de îngrijire.
„Nu ar trebui privită ca un instrument de înlocuire”
Deși experimentele arată direcții variate de utilizare a roboticii și a inteligenței artificiale în îngrijirea persoanelor cu demență, cercetătoarea Maribel Pino subliniază că rolul acestor tehnologii trebuie să rămână clar delimitat: roboții rămân, în opinia ei, niște instrumente, indiferent cât de sofisticată devine capacitatea lor de a conversa, și nu vor putea înlocui niciodată relațiile umane esențiale de care oamenii au nevoie.
Cercetătorii implicați în aceste proiecte subliniază că scopul tehnologiilor testate nu este înlocuirea personalului de îngrijire, ci explorarea măsurii în care roboții și sistemele de inteligență artificială pot completa actul de îngrijire, păstrând contactul uman în centrul acestuia. Aceste experimente vin într-un moment în care tehnologia pentru detectarea timpurie a Alzheimerului avansează rapid, iar cercetătorii caută în paralel și soluții pentru sprijinirea pacienților aflați deja în stadii avansate ale bolii.
